Triptic european

European Cartoon Contest 2008, o iniţiativă a Portuguese Printing Press Museum, şi-a desemnat câştigătorii. "Dialogul intercultural" a constituit tema concursului, iar George Wolinski a prezidat juriul ce-a acordat şi României 3 "menţiuni de onoare":

Cristian Topan

Constantin Pavel



Mihai Ignat

Clasici români (IV)

[antologie realizată de Julian Pena-Pai]




POMPILIU DUMITRESCU


albumul colectiv "din HAZ în HAZ", 1986

Bank of Laponia

Cristian Marcu

Criza financiară hibernală

Florian Doru Crihană

[lucrarea va fi expusă începând cu 27 decembrie la Galeria "Nicolae Mantu" din Galaţi la Salonul de iarnă al artiştilor plastici gălăţeni până pe 19 ianuarie]

Crăciun Fericit!

Irina Iosip

Happy Cartoonbooks Club!

Best wishes!

jan oplinus

Ecc Cartoonbooks Club

The Winners of International Cartoon Contest Urziceni 2008

URZICENI - ROMANIA INTERNATIONAL CARTOON CONTEST
The 3rd Edition

The winners of 2008 Urziceni Cartoon Competition
"Freedom is not Free"

First Prize

Slobodan Obradovic

(Serbia)


Second Prize

Run Tang Li
(China)



Third Prize

Osman Gural
(Turcia)

One Special Prize for a portrait of a well known world personality
Alexander Moreira
(Brazilia)

Clasici români (III)

[antologie realizată de Julian Pena-Pai]




POMPILIU DUMITRESCU

albumul colectiv "Mare Haz Mare", 1987

Arbitrii unui "revelion"

A 3a ediţie a Concursului Internaţional de Caricatură - Revelionul caricaturiştilor, Urziceni 2008 îşi va desemna în curând invingătorii. În aceste zile, juriul format din:

Constantin Ciosu

Florian Doru Crihană

Victor Crudu

Nicu Petrache - preşedinte

calibrează, masoară, finisează podiumul necesar pentru panoplierea caricaturilor câştigătoare.

Zâmbete ascunse

Se pare ca arealul balcanic e un bun fertilizant pentru palmaresul caricaturiştilor noştri. Costel Pătrăşcan si Cristian Topan au primit diplome de onoare la 6a Bienala de Caricatură "Golden Smile" desfaşurată la Belgrad. Doar nivelul de vizibilitate al caricaturilor este steril...

Clasici români (II)

[antologie realizată de Julian Pena-Pai]





POMPILIU DUMITRESCU

Aydın Doğan Intenational Cartoon Competition, Istanbul 1985

„Satiră în alb”

În preajma Sfintelor sărbători de Crăciun şi a Anului Nou, trei caricaturişti gălăţeni, Florian Doru Crihană, Vladimir Crivoi-Vlahi şi Marian Şerban, şi-au reunit cele mai recente lucrări ale lor în expoziţia de grup intitulată „Satriră în alb”. Ea este găzduită de Galeria „Umor la etaj” din incinta cotidianului „Viaţa liberă”. Aşa cum se poate deduce chiar din titlul manifestării, lucrările, în majoritatea lor, sunt legate de anotimpul hibernal, chiar dacă pe aici, la Dunărea de Jos, iarna este mai puţin prezentă iar zăpada este departe de a se arăta. Nu lipsesc imaginile care fac trimiteri la tradiţiile şi obiceiurile întâlnite în această perioadă, la viaţa socială, la aspecte ale realităţii româneşti.
Cultivând un umor fin, Florian Doru Crihană îşi axează compoziţiile în jurul Omului de zăpadă, personaj pe care-l înfăţişează în postura de şef („O cafea fierbinte”), cu un nas confecţionat dintr-un morcov pe care abia îl ţin în mâini liderii celor patru sindicate din învăţământul preuniversitar şi universitar („Salarii umflate”), practicând gimnastică aerobică („Aerobic”), asistând la coborârea de pe un deal a unei săniuţe ce târăşte după ea 12 bărbaţi („Trenuleţul”),


multiplicat şi postat în ţeapa lui Vlad Ţepeş, care nu este altceva decât o mătură cu o coadă extrem de lungă („Ţeapa zăpezilor), duelându-se cu un confrate pe terasa unui bloc-turn („Duelul”) sau primind onorul din partea unui poliţai „înarmat” cu o mătură din nuiele („Onorul”). În alte ipostaze, Omul de zăpadă găzuieşte sub cratiţa de pe cap un bărbat cu o bocceluţă sărăcăcioasă („Emigrantul”), are acelaşi nas imens cu Pinocchio aflat la săniuş, oferă pe aceeaşi suprafaţă a fundului cratiţei un spectacol a doi patinatori („Patinaj”). Aşa cum ne-a obişnuit, Florian Doru Crihană foloseşte o gamă cromatică potolită, figurile sunt bine individualizate, iar voia bună, hazul rezultă din soluţiile găsite pentru exprimarea fiecărei situaţii.


Aria tematică a lucrărilor lui Vladimir Crivoi-Vlahi este mai diversă, iar atitudinea caricaturistului este mai incisivă. Un bărbat, întorcându-se din concediu, îşi găseşte soţia în pat cu un amant ce poartă pe cap un fes de Moş Crăciun. La privirea întrebătoare a soţului, femeia îl consolează cu vorbele: „Ce te uiţi aşa, e Moş Crăciun”. Într-un sat, un grup de colindători o găseşte pe gazdă la privată. Urarea făcută la sfărşit este: „Poftă bună, mare gazdă! Şi la anul când venim, tot aşa să vă găsim” („Sincere urări”). Şeful postului de poliţie dintr-o comună îl ameninţă pe un ţăran cu amenda în cazul că nu va eutanasia porcul înainte de a-l tăia („Litera legii”).


Un hingher, găsind pe stradă un om în stare de ebrietate însoţit de un câine, i se adresează şefului: „Şefu, lăsăm câinele şi-l sterilizăm pe el!” („Măsuri energice”). Un poliţai se adresează Omului de zăpadă şi celui care l-a făcut:”Mergeţi amândoi la secţie! Nu mă păcăliţi voi pe mine. Sunt cel mai luminat agent din comună” („Iluminism”). Un beţiv îmbracă pomul de iarnă cu sticlele golite, spunând: „Sunt fericit … Anul acesta am reuşit să fac brad copiilor”. Mult prelungita trenziţie postdecembristă, promisiunile făcute de Uniunea Europeană, injustiţia justiţiei, precum şi unele obiceiuri de iarnă îi dau posibilitatea lui Vladimir Crivoi să plăsmuiască alte situaţii comice, redate cu mijloace grafice convingătoare, având la bază un desen viguros şi o cromatică vioaie, uneori cu accente dramatice.


Cel de-al treilea expozant, Marian Şerban este foarte mult influenţat în demesul său plastic de caricatura în ulei a lui Florian Doru Crihană, artist care l-a ajutat de altfel consistent în afirmarea şi evolţia sa. El a optat însă pe o altă modalitate de configurare a personajelor, mergând pe un tip gonflabil, cu un cap ce contrastează cu proporţiile uriaşe ale trupului. Subiectele abordate vizează poluarea mediului („Ecologică”), darurile făcute de Moş Crăciun celor îmbrăcaţi în zeghe, care nu pot fi decât nişte cătuşe („Daruri pentru cei «cuminţi»”), pescuitul la copcă („Care pe care”, „Doi norocoşi, o singură captură”), cinismul („Atitudine umană”), tăiatul porcilor („De ignat”) etc. Umorul său este savuros, amuză, destinde, relaxează.


Important act de cultură în peisajul de sfârşit de an 2008 al Galaţiului, expoziţia celor trei caricaturişti este o confirmare a resurselor mari pe care genul caricaturii îl are la Dunărea de Jos şi în acelaşi timp o invitaţie de a vizita Galeria „Umor la etaj”, spaţiu unde fiecare se poate simţi în largul său şi poate să râdă copios.

Corneliu STOICA

Buletin Informativ - decembrie 2008

Din sumarul Buletinului Informativ-Coleţia Crihană nr 11/59 decembrie 2008:

Gabriel Bratu aniversat amplu în paginile cotidianului craiovean unde susţine de 60 de ani rubrica de caricatură

Constantin Ciosu - trecut, prezent şi viitor

Expoziţie Valeriu Curtu la Berlin

Pavel Botezatu - între Daumier, Balzac şi Buttner

Donaţia Nicolae Lengher

Polemici necesare: Julian Pena-Pai amendează lipsa unor criterii de calitate în evalurea lucrărilor din cadrul concursurilor naţionale

Abonamentele la Buletinul Informativ, pentrul anul 2009, se pot face până la sfarşitul lunii februarie 2009.

Iarna se numără culorile

Clasici români (I)

[antologie realizată de Julian Pena-Pai]

POMPILIU DUMITRESCU

Simavi International Cartoon Competition, Istanbul 1988

Topan, vecinul cel bun

Festivalul Internaţional de Satiră şi Umor "Golden Helmet", găzduit de oraşul Krusevac (Serbia) , şi-a desemnat câştigătorii ediţiei a XVIIa.
Tema propusă, intitulată simplu & local - Serbia, a anulat, probabil prin balcanismul "indecent", efervescenţa unor peniţe occidentale.
Majoritatea premianţilor provin din spaţiul ex-jugoslav, dar caricaturistul român Cristian Topan şi-a impus fantezia carpatică, fraternizând cu locul III.

Zi de Zi: Monica Zanet („Viaţa liberă”, Galaţi)

Monica Zanet a debutat în 1998 în paginile cotidianul gălăţean „Viaţa liberă”, apoi s-a remarcat cu desene în ziarul gălăţean "Imparţial" şi revista de cultură "Dominus". Si-a strâns aceste mici efigii ironice într-o expoziţie personală dedicată caricaturii de presă (2007), iar la Salonului Naţional al Caricaturii de Presă din 2008 i-a fost acordat Premiul Rotary Club Donaris Galaţi.
Din 2006, Monica Zanet tonifiază zilnic muşchii râsului gălăţenilor cu rubrica „La zi”.


Dum Dum: Cum e zi de zi la ziar?
Monica Zanet: Te menţii în formă...

Dum Dum: Ce se întâmplă într-o zi fără inspiraţie?
Monica Zanet: Ca să fiu în ton cu vremurile, intru în criză, dar am fost salvată, de foarte multe ori, chiar de evenimente... la zi.

Dum Dum: Cum vi se pare o zi fără caricatură?
Monica Zanet: Nu aş vrea să aflu...

Profil plastic: Vladimir Crivoi

Galaţiul şi localităţile judeţului cu acelaşi nume au dat graficii satirice româneşti multe nume de prestigiu, începând de la Nicolae Mantu, artistul care a avut marea cinste de a-i ilustra „Moftul român” al lui I.L. Caragiale, până la mai tânăra Monica Zanet, cea care semnează în prezent în cotidianul „Viaţa liberă” caricaturi la rubrica „Una pe zi”. Vladimir Crivoi, cunoscut în lumea caricaturiştilor sub pseudonimul Vlahi, este unul din reprezentanţii bine cotaţi ai umorului desenat, cu o prestaţie artistică ce a reţinut atenţia multor jurii naţionale şi internaţionale.


S-a născut la 13 aprilie 1952, în Galaţi. A absolvit Liceul de Muzică şi Artă Plastică din oraşul natal (1970). A debutat cu desene satirice în revista „Urzica”, iar expoziţional a participat pentru prima dată la o manifestare colectivă organizată la Tulcea (1980). De-a lungul anilor, a colaborat cu caricaturi la publicaţiile: „Viaţa liberă” şi suplimentul acesteia „Buzunar”, „Imparţial”, „Gazeta Poliţiei”, „Monitorul”, „Ziua”, „Adevărul”, „Infractorul”, „Semnal SOS”, „Moftul român”, „Magazin Internaţional”, „Viaţa C.M.”, „Obiectiv” (Brăila), „Cuget Liber”, „Observator” (Constanţa), „Acum” (Tulcea). Expoziţii personale: Bucureşti, Redacţia ziarului „Infractorul” (1996); Galaţi, Cercul Militar (1998); Galaţi, Galeria „Umor la etaj”, Redacţia ziarului „Viaţa liberă” (2002, 2003, 2004, 2005, 2006). A participat la numeroase expoziţii colective din ţară, la saloane şi concursuri internaţionale ale umorului grafic organizate în ţări ale Europei, Asiei şi Americii. Creaţia sa a fost distinsă cu şapte premii naţionale şi 11 premii, diplome şi menţiuni internaţionale. Printre acestea se numără: Premiul I, „Mărul de Aur”, Bistriţa Năsăud, 1993; Premiul III, Festivalul „Umor pe valuri”, Galaţi, 1996; Premiul II, „Viaţa liberă”, Galaţi, 1999; Premiul II, „Umor cazon”, Sibiu, 2001; Premiul „Omnia”, Baia Mare, 2004; Premiul de Excelenţă, Taejon, Coreea, 1999; Premiul de Merit, Taejon, Coreea, 2000; Premiul III, Haifa, Israel, 2003; Diploma de Merit, Novosibirsk, Rusia, 2004; Medalia de Argint, China, 2003; Premiul Special, Taejon, Coreea, 2007. Are lucrări în colecţii particulare din România, Belgia, Bulgaria, Canada, Olanda şi Rusia.


Semnându-şi caricaturile cu pseudonimul Vlahi, Vladimir Crivoi s-a remarcat în rândul graficienilor satirici prin stilul său personal, prin umorul care urmăreşte atât să provoace râsul, să amuze, să creeze o stare de bună dispoziţie, dar să-l îndemne pe receptor să şi gândească, să ia atitudine. Critica sa la adresa tarelor societăţii contemporane este necruţătoare. Atent la realitatea social-politică, artistul cultivă caricatura de situaţie folosindu-se uneori de texte explicative, alteori lăsând să vorbească numai imaginile. Problemele României perioadei postdecembriste, haosul anilor de prea lungă tranziţie, corupţia, injustiţia justiţiei, drepturile omului, terorismul internaţional, lupta împotriva drogurilor şi a poluării mediului, impostura, erotismul etc. sunt abordate în compoziţii riguros elaborate. Personajele sunt creionate printr-un desen precis, cu multe elemente de detaliu, într-o viziune vădit expresionistă. Sondajul psihologic, evidenţierea principalelor trăsături de caracter ale acestora sunt urmărite de Vladimir Crivoi cu acribia unui foarte bun cunoscător al oamenilor. Adesea, verva sa imaginativă îl conduce la plăsmuiri şi asociaţii vizuale de-a dreptul insolite. Metafora grafică şi simbolul sunt purtătoarele unor conotaţii profunde. Lucrările reţin atenţia nu numai prin mesajul lor, ci şi prin excelenta realizare plastică. Linia, punctul, haşurile de mare fineţe, petele din desenele sale satirice sunt mânuite cu măiestria unui practician cu o foarte bogată experienţă. Caricaturistul utilizează în acelaşi timp în mod remarcabil linia groasă nu numai în trasarea contururilor, ci şi în interiorul compoziţiilor, ceea ce este mai dificil, mai ales în redarea detaliilor. În grafica destinată expoziţiilor şi saloanelor apelează şi la culoare (tempera, acuarelă). Lucrările câştigă astfel în picturalitate şi-n expresivitate.


Indiferent în ce tehnică îşi realizează caricaturile şi desenele satirice, umorul lui Vladimir Crivoi, inclusiv atunci când alunecă într-un fel în absurd, este inteligent, uneori spumos până la provocarea unor hohote de râs, alteori filozofic, mergând spre profunzimea ideii şi încărcarea imaginii cu semnificaţii ce trebuie descoperite şi pătrunse cu răbdare.

Corneliu STOICA

Zi de Zi: Gheorghe Matei-MATEO (“Curierul Naţional”)

Acum mai bine de trei decenii eram un devorator de caricatură, acesta fiind cam singurul lucru pe care îl căutam prin publicaţii. Cotitura s-a produs atunci când , copil fiind, am înteles mesajul dintr-un desen realizat de marele MATTY. Din acel moment m-am hotărât să devin caricaturist. Uşor de zis, dar mai greu de făcut. A trecut ceva vreme până când am putut privi cu enormă satisfacţie primul meu desen în URZICA, se întâmpla în 1986. De atunci au mai fost prin diverse publicatii încă alte câteva mii. Însă, adevărata perioadă de caricaturist de presă a început în 1999, atunci când regretatul gazetar Valentin PĂUNESCU mi-a propus o rubrică zilnică în “Curierul Naţional”, intitulată simplu MATEO . “Să vedem dacă prinde” a zis maestrul… şi a prins.

Dum Dum: Cum e zi de zi la ziar?
Mateo: Caricaturist de presă este una din cele mai grele meserii, din fericire este facută cu mare pasiune, fără excepţii.

Dum Dum: Ce se întâmplă într-o zi fără inspiraţie?
Mateo: Sunt unele zile în care ai 4-5 idei (trăiască politicul!!!). Când ai o zi proastă apelezi la ele.

Dum Dum: Cum vi se pare o zi fără caricatură?
Mateo: Sunt zile în care se acumulează şi se cern ideile, nefiind silit să faci una, poţi fi extrem de critic cu tine.

Palmares Călăraşi 2008

Arte la Gallarate

Concursul Internaţional “Humour a Gallarate”, ajuns la ediţia a XIVa, a reunit 225 de participanţi din 46 de ţări. Juriul prezidat de caricaturistul italian Assunta Toti Buratti a acordat Premiul Fundaţiei Culturale '1860 Gallarate Città' caricaturistului român Constantin Pavel.

¡Que viva México!

Mazatlán este un oraş aflat taman în Mexic, la un pas de Pacific, care din acest an a intrat în circuitul concursurilor de caricatură. Tema acestei prime ediţii a fost “U.S.A.”, iar premiul I, ce constă în trofeul “Golden mermaid” şi un cec în valoare de 2000 $ i-a revenit caricaturistului român Mihai Ignat.

Zi de Zi: Gabriel Bratu (“Cuvântul Libertăţii”, Craiova)

Grabriel Bratu a debutat în 1948 în ziarul craiovean “Înainte” (acum “Cuvântul Libertăţii”). Rubrica sa de caricatură zilnică, mic panou de îndreptare a moravurilor, mai întâi fără titlu, cu timpul şi-a conturat instanţa: “Negru pe alb” (anii ’50), “Instantanee” (anii ’60), “Pe şleau”, “Pilule amare”, “Bile negre” (anii ’70), “De la obraz” (anii ’80), pentru a se statornici la “Off-uri” (de la începutul anilor ’90), definind cursivitatea unui caricaturist de cursă lungă, parcă înzestrat cu dorinţa unui ocolitor al tuturor timpurilor posibile.

Dum Dum: Cum e zi de zi la ziar?

Gabriel Bratu: O bucurie pentru că sunt la zi cu evenimentele. O obligaţie pentru că e musai să le spun şi altora.

Dum Dum: Ce se întâmplă într-o zi fără inspiraţie?

Gabriel Bratu: E dezastru! Când nu e inspiraţie, parafrazându-l pe Matei, nu este nimic.

Dum Dum: Cum vi se pare o zi fără caricatură?

Gabriel Bratu: Mă pot lăuda că în 60 de ani de activitate, nu ştiu daca însumez 6 luni când n-am facut caricatură. Chiar dacă n-am avut inspiraţie pentru idee, am transpirat desenând.

Fotoreportaj: Expoziţia « Polonia versus Crihană » Iaşi 2008

[credite foto: Florian Doru Crihană ]