Foto-cronica expoziţiei "Nichita Stănescu şi unii din ai săi prieteni", Cuptorul cu lemne, Bucureşti

luni, 29 aprilie 2013

Nichita Stănescu
contemporan perpetuu


protocol în rotocol
cercul caricaturiştilor pentru un poet nedispărut


 istorie literară ad-hoc


fragment de istorie esenţială a caricaturii româneşti: 
C. Vlădăreanu (scânteia financiară a Clubului Caricaturiştilor), Marian Avramescu (în pauza combativă)
Leonte Năstase (privitor spre viitor), ALEX ("Flacăra" pletelor gri)


 poveşti, poezii, amintiri
retrospectivă stârnită de Radu Julian


 Radu Julian
curgător curator al simezelor de la Cuptor


 liniştea unui colţ, tumultul unei arte


 Radu Julian, Nicoleta Ionescu, Leonte Năstase
generaţiile reunificate ale caricaturii româneşti


 C. Vlădăreanu şi Radu Julian flancheză jazzul umoristic


 zâmbete în şi dincolo de rame


 Nicoleta Ionescu 
şi al său repoetizat Nichita


 Nicolae Ioniţă 
după barbă ctitorul, după fapte la fel,
 proiectului Galeria Neamului Românesc



poză de interior
caricatura în primul rând, literatura la perete



Expo "Nichita Stănescu"

marți, 23 aprilie 2013


Expo Leonte Năstase

joi, 18 aprilie 2013


C. Pavel: Belgia, de la bicicletă la pantofi

marți, 9 aprilie 2013



Am fost la Kruishoutem, la ceremonia de premiere. Având  totala măsură a dimensiunilor cuvintelor, spun că organizatorii sunt extraordinari. Sunt un grup de familii şi prieteni, de-o modestie şi ospitalitate iesită din comun, cum rar mi-a fost dat să văd. În afara meselor luate la restaurante aveau şi la Centrul de Caricatură bar (cu bere belgiană şi vin pe alese), şi o bucătărie, unde, toată lumea (barbaţi, soţii, copii), îşi punea sorţuleţe de bucătărie şi ajutau ca nişte albinuţe harnice la preparatul a tot felul de delicateţuri culinare. Nici urmă de aroganţă, doar prietenie şi amabilitate, parola zilnică fiind zâmbetul sincer, prietenesc.   Expoziţia şi programul au fost la superlativ. Coeziunea şi căldura acestui colectiv este indusă de Rudy Gheysens şi fiica acestuia, Saskia Gheysens.


Kruishoutem este un oraş situat cam la 100 km de Bruxelles. Este unul dintre cele mai importante expoziţii din lume, aici funcţionând un Centru Internaţional de Caricatură. Permanent aici sunt programate expoziţii ale caricaturiştilor importanţi din lume. Au şi un muzeu al caricaturii, cu o mare bibliotecă de albume şi reviste de caricatură.


 Pentru că se află situat pe un traseu turistic, foarte mulţi  turişti se opresc şi îl vizitează. Expoziţia este de un înalt nivel artistic, selecţia lucrărilor fiind făcută de membrii unui juriu, care sunt foarte buni caricaturişti. În acest an au ales ca temă BICICLETA, deoarece chiar prin oraşul lor trece traseul unor competiţii internaţionale de ciclism. Ceremonia a fost impecabilă, într-o atmosfera veselă, cu intervenţii muzicale, cu specific nordic, ale unei formaţii şi talentate, şi cu umor.


 Într-o zi am vizitat  Bruges, un oraş istoric care îşi spune singur povestea, prin intermediul unor muzee, biserici sau piaţete. Arhitectura gotică impresioneaza prin stil,  dar şi prin patina vremii, în care respirau cândva cei din genealogia ducilor de Burgundia. Biserica Santa Sange deţine conservate câteva picături din sângele lui Iisus Hristos. Am văzut un Muzeu al Ciocolatei şi Muzeul Diamantelor. Dar cel mai simpatic muzeu pe care l-am văzut a fost Muzeul Pantofilor. Acesta avea vreo 2500 de pantofi de pe toate meridianele, începând din cele mai vechi timpuri, până astăzi. N-aş fi crezut că pantoful poate fi o temă de creaţie atât de diversă şi de spectaculoasă. Dezamăgirea mea a fost, că am vazut pantofi din întreaga lume, dar niciuna din România. Dacă n-ar fi fost aşa frig, rezolvam această problemă, donându-le pantofii mei.


 Trebuie zis că oraşul Bruges are o arhitectură foarte plastică şi picturală. Nu ma pot abţine să nu-l felicit pe Doru Crihană, care, ca un foarte bun ambasador al spiritului de calitate românesc, a făcut aici o expoziţie de artă plastică, deja specifică lui, inspirată tocmai din arhitectura oraşului Bruges. Felicitări Doru, şi pentru hărnicia impresionantă, dar şi pentru valoarea lucrărilor !

C. Pavel




Lovitura de Pai

duminică, 7 aprilie 2013

Dincolo de exotismul plasat ca flamură turistică, larmă urbană, alarmă sanitară sau ramură gastronomică, India şi-a consolidat şi făptura unui colos industrial. Bangalore, una din marile aglomeraţii mondiale, trecut prin istorii tribale, imperiale şi coloniale,  acum ajuns o puternică entitate high-tech, îşi dă ofranda şi lumii graficii satirice.
Indian Institute of Cartoonists a preluat numele unui dintre cei mai importanţi caricaturişti indieni, Maya Kamath (1951-2001), pentru a-l transforma în Premiu şi Omagiu, instituind un concurs ramificat în 3 segmente: politic, tineret şi internaţional. La ultima nişă, competiţia internaţională, limitată ca palmares la un premiu întâi şi două certificate de merit, interesul a provocat o surescitare a ironiilor concurenţiale, spadasinii de serviciu provenind din 20 de ţări, Premiul I, cu panglica tăiată inclusă prevestitor, a revenit caricaturistului ploieştean Julian Pena-Pai.

Julian Pena-Pai
First Prize
Maya Kamath Memorial Awards 2012
- foreign contributions -
Bangalore
(India)



Constantin Pavel: cununa de spiţe

vineri, 5 aprilie 2013

Din roata carelor de luptă s-a desprins după câteva mii de ani şi bicicleta: alură plăpândă, cu spiţe concurând la fragilitate cu spicele, un ghidon (ptiu', ptiu', fără ghinion), o şa pe care flutură cămaşa - o mini arhitectură aerodinamică care a cucerit Miţe şi mamiţe, copii şi popi, încostumaţi adulţi şi desculţi, un întreg popor pedalator s-a înşeuat confortabil .

Romantică sau sportivă, gospodărească sau pleziristă, bicicleta s-a înfiinţat şi la un Salon de caricatură. A 19-a ediţie a Euro-Kartoenale de la Kruishoutem a propulsat bicicleta ca temă competiţională. 718 caricaturişti din 79 de ţări au trimis 2483 de lucrări, iar printre premianţi s-a aflat şi caricaturistul focşănean Constatin Pavel recompensat cu Premiul al II-lea.

Cu o variantă alb-negru a aceluiaşi desen a obţinut şi o menţiune specială la a 4-a ediţie Sport Graphic Humour Competition 2013.


Constantin Pavel
Second Prize
19th Euro-kartoenale Kruishoutem 2013
theme: bicycle
(Belgium)



Florian Doru Crihană – Călător prin 21 de secole

marți, 2 aprilie 2013


            Noua expoziţie de pictură umoristică a lui Florian Doru Crihană, „21 de secole şi Sfârşitul Lumii”, găzduită de Galariile de Artă „Nicolae Mantu” din Galaţi, este tot una tematică. După ciclurile intitulate „Lumea copiilor”, „Potrete”, „Nuduri”, „Veneţia”, „Titanic”, „Turnul Effel”, „Omul de zăpadă”, „Broderii de Burges”, prin care el şi-a dovedit din plin fertilitatea imaginaţiei şi verva satirică, dar şi seriozitatea cu care ştie să se documenteze, iată-l acum abordând o temă mult prea largă, cu subiecte care conţin imagini dintr-o perioadă de timp ce începe cu secolul I al erei noastre şi se termină în prezent. Dar dacă tematica celorlalte cicluri a fost aleasă de artist, în această nouă expoziţie ea a fost impusă de colecţionarii Daniela şi Lucian Drăguşin, cei care i-au achiziţionat toate lucrările. Practic, tablourile au fost executate după dorinţa comanditarilor. Artistul a avut libertatea să-şi aleagă pentru reprezentarea vizuală cele mai semnificative evenimente din fiecare secol străbătut de omenire, însă atunci când comanditarii au avut îndoieli, i-au sugerat ei ce anume să fixeze pe carton. Au purtat lungi discuţii, şi-au armonizat părerile. Florian Doru Crihană chiar mărturiseşte la sfârşitul acestei etape de creaţie desfăşurată pe durata unui an şi jumătate: „A fost un schimb de păreri «în trei» despre lumea în care trăim şi despre evoluţia ei. Adeseori ne-am contrazis şi nu am ajuns la un consens nici până azi. Dar am ştiut toţi trei să cedăm pentru ca seria de lucrări să meargă înainte. Ca artist, am recepţionat cu interes şi adeseori cu surprindere şi concepţia colecţionarului de artă. Colecţionarul vede opera de artă pornită la drum mai lung decât artistul, având ca destinaţie, de exemplu, licitaţia”. Aşadar, ce să înţelegem de aici, că cel care cumpără o lucrare urmăreşte atât valoarea artistică a acesteia, dar ca orice investitor se gândeşte şi la ce profituri financiare i-ar putea aduce pe piaţa artei lui sau celor prin proprietatea cărora ar trece ea, acum sau în viitor.

      Dacă imaginile figurate pe carton de Florian Doru Crihană sunt cele mai reprezentative pentru evenimentele pe care istoria omenirii le-a înregistrat, rămâne de văzut, esenţial este că autorul îşi dovedeşte şi de această dată forţa inventivă a talentului său, găsirea unor soluţii care să conţină elemente umoristice care să descreţească fruntea privitorului şi să-i aducă zâmbetul pe buze. Totuşi, în expoziţie sunt şi lucrări al căror conţinut este mai mult tragic, în faţa cărora nu ne vine să râdem deloc, ci să ne întristăm, să gândim, să medităm asupra desfăşurării unor evenimente, a rolului pe care l-au avut unele personalităţi în istoria popoarelor şi a lumii.


          Iată de pildă, pentru secolul I e.n., Crihană a ales ca motiv Jertfa cristică („Ierusalim”). Iisus nu apare în spaţiul plastic, reprezentată este doar crucea. Deşi bara orizontală a acesteia indică Palatul guvernatorului roman în Iudeea, Ponţiu Pilat, locul de unde a pornit hotărârea de a-l osândi pe Iisus, ca decizie luată la cerea mulţimii învrăjbite, furioase, imaginea monumentală a crucii, purtând semnele cuielor cu care Mântuitorul a fost ţintuit şi urmele sângelui Său, este de un tragism sfâşietor.


          Şirul evenimentelor continuă cu războaiele daco-romane din anii 101-102, 105-106 („Sarmisegetusa”). Ansamblul este dominat de Columna lui Traian de la Roma şi de steagul dacilor, un şarpe cu cap de lup. Coada şarpelui este unită cu statuia lui Traian la nivelul bustului împăratului. Aluzie la geneza poporului român. Pentru secolul III, când menţionează autorul a fost consemnată folosirea roabei, aceasta este reprezentată exagerat ca proporţii, intersectând cu braţele ei zig-zagul zidului chinezesc. Ne întâlnim în continuare cu figura lui Constantin cel Mare (sec, IV), cu împăratul Justinian (sec. VI). Acesta din urmă este văzut în postura în care îi mulţumeşte preşedintelui Turciei, Mustafa Kemal Atatürk, pentru că în 1935 a declarat muzeu Biserica „Sfânta Sofia” („Sfânta Înţelepciune”). 


             Ctitoria, după cum se ştie, a fost înălţată de el între anii 532-537 şi transformată în moschee de sultanul Mehmed al II-lea după cucerirea Constantinopolului (29 mai 1453). Prin acest act recuperator s-a pus în valoare compoziţia „Iisus Pantocrator” de pe cupolă, prin înlăturarea de pe ea a tencuielii cu care fusese acoperită, ca şi frescele admirabile pe care sfântul lăcaş bizantin le posedă. 


            Invadarea Europei de către vikingi, moment figurat printr-o uriaşă balenă purtând pe cap o cască de războinic (sec. IX), construirea Palatului Dogilor din Veneţia în anul 814 (simbolic figurat) şi inventarea compasului magnetic (sec. XII), folosirea prafului de puşcă în China (sec. XIII), apariţia culegerii de o sută de povestiri „Decameronul” a celui mai ilustru prozator italian din epoca Renaşterii, Giovanni Boccaccio (1353), urcarea pe tron a lui Vlad Tepeş (1448) şi naşterea lui Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452), căderea Constantinopolului (1453), teoria heliocentrică a lui Copernic asupra Universului, profeţiile lui Nostradamus (sec. XVI), perfecţionarea telescopului de către Newton şi Galileo Galilei (sec. XVII), inventarea pianului de către italianul Bartolomeo Cristofor, epoca de aur a pirateriei, apariţia francmasoneriei şi extinderea ei (sec. XVIII), construcţia zepelinelor şi a primelor avioane (sec. XIX), construirea primei locomotive cu abur de către George şi Robert Stephenson (1825), drama lui Van Gogh, Teoria relativităţii a lui Einstein (1916) etc. sunt evenimente pe marginea cărora Florian Doru Crihană plăsmuieşte compoziţii presărate cu umor grafic inteligent, care nu în toate tablourile este descoperit cu uşurinţă, ci printr-o parcurgere atentă a lucrărilor. 


        Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo în propria maşină şi declanşarea Primului Război Mondial este înfăţişată destul de simplu, cu puţine mijloace grafice, dar semnificative. Bucla semnăturii arhiducelui închide în ea silueta aproape verticală a unui tanc, creând un spaţiu care sugerează iminenţa atacului armat („Semnat Franz Ferdinand”). Într-un alt tablou, Hitler, Stalin şi Bill Clinton sunt supuşi detectorului de minciuni. Lângă Clinton se află … Monica Lewinski („Detectorul de minciuni”). Pătrunderea omului în spaţiul cosmic, aterizarea pe lună, atacurile Al-Qaeda împotriva Statelor Unite ale Americii, predicţiile în legătură cu Sfârşitul Lumii, dezbaterile alarmante de la posturile TV şi din presă pe marginea acestui subiect sunt alte prilejuri care îi dau posibilitatea lui Florian Doru Crihană să pună în evidenţă satira şi umorul penelului său („Primul pas pe lună”, „Castle Garden”, „Bateria”, „Titanic într-o lume inexistentă”, „Un aisberg pentru Sfârşitul lumii”, „Noul Calendar Maya”, „Torul”).


               Sfârşitul călătoriei imaginare prin secole este înfăţişat printr-o compoziţie în care cei trei protagonişti, colecţionarii şi artistul, se află într-o nacelă atipică a unui balon cu aer cald. Colecţionarii par liniştiţi, satisfăcuţi, în timp ce Crihană, în postura unui fochist, cu şorţ de protecţie, cu o lopată în mâini, priveşte atent către posibilii admiratori ai călătoriei şi realizărilor sale. În prim plan este înfăţişat un şir de rame goale. Semnificaţia? Lăsăm să o descopere cei care îi vor vedea lucrările („Călătoria”).


           Din punct de vedere plastic, Florian Doru Crihană îşi dovedeşte şi cu această nouă expoziţie calităţile sale de foarte bun desenator şi colorist. Îl preocupă într-un grad foarte înalt detaliile şi acţionează în acest sens cu răbdarea unui gravor renascentist. Elementelor reale, concrete, le adaugă de multe ori altele din recuzita suprarealistă, ceea ce sporeşte forţa emoţională a lucrărilor şi le accentuează caracterul lor umoristic. Nu o dată apelează la metaforă şi simbol. Din punct de vedere cromatic, el rămâne în continuare un explorator al zonei griurilor şi al unor tonuri de mare rafinament. Ştie să fie senin în exprimare, dar şi dramatic, prin apelul la brunuri întunecate şi contraste evidente. Este stăpân pe legile perspectivei, construieşte cu siguranţă, asigură ansamblurilor echilibru compoziţional.


           Având o comandă specială, cu o tematică impusă de cei doi colecţionari, Florian Doru Crihană a avut curajul să accepte provocarea acestora şi să creeze o suită de 40 de lucrări care să-i mulţumească atât pe aceştia, dar mai ales pe sine, în calitate de creator. Expoziţia se înregistrează ca un nou succes al artei sale, ca o manifestare artistică majoră, care-i confirmă talentul viguros, inventivitatea, originalitatea şi justifică numeroasele premii naţionale şi internaţionale obţinute de-a lungul anilor, ca şi prezenţa creaţiei sale în marile muzee ale lumii alături de personalităţi celebre.

                                                                                      Corneliu STOICA