Secolul unei vieţi
miercuri, 27 martie 2013
O creatoare de benzi desenate ajunsă la vârstă centenară:
Margareta
Ştefănescu-Ciurdăreanu
Pe doamna Margareta Ştefănescu-Ciurdăreanu, ilustratoare de carte şi
creatoare de benzi desenate, am cunoscut-o în ziua de 12 ianuarie 1979.
Funcţionam atunci ca profesor la Şcoala Generală Nr. 29 din Galaţi, coordonam
apariţia revistei şcolare „Petale de lumină”, conduceam un cenaclu literar de
copii cu aceeaşi denumire şi aflând de la regretatul profesor şi istoric
literar Dumitru D. Şoitu că poetul simbolist Eugeniu Ştefănescu-Est, în vârstă
la acea dată de 98 de ani, trăieşte în oraşul nostru la fiica sa, ne-am gândit
să-i facem o vizită. Am luat legătura telefonic, am stabilit ziua şi ora
întâlnirii şi însoţit de un grup de elevi redactori la revista amintită şi
membri ai cenaclului, de profesoara de limba franceză Cornelia Ungureanu şi
prozatorul Apostol Gurău, în ziua fixată am ajuns în apartamentul familiei
Ciurdăreanu, aflat în Blocul C-2 din preajma Bisericii Fortificate „Precista”
(soţul doamnei era medicul endocrinolog Ionel Ciurdăreanu). Acele momente
petrecute în compania poetului, a ginerelui şi a fiicei sale le-am evocat mult
mai târziu într-un articol publicat în revista online „Luceafărul Românesc” şi
inclus mai apoi în cartea „Interferenţe” (Editura Sinteze, Galaţi, 2009).
E. Ştefănescu-Est flancat de scriitorii Corneliu Stoica şi Apostol Gurău
(ianuarie 1979)
Scopul
vizitei noastre fiind atunci tatăl doamnei Margareta Ciurdăreanu, gazda nu ne-a
vorbit nimic despre dumneaei, nu ne-a spus că este absolventă unei Academii de
Arte, că în tinereţe a ilustrat cărţi şi reviste pentru copii în Bucureşti.
Anii au trecut, doctorul Ionel Ciurdăreanu a trecut în nefiinţă în 1997, iar pe
doamna am redescoperit-o în urma citirii unui articol prin care jurnalista
Maria Stanciu a ţinut să o omagieze la împlinirea vârstei de 100 de ani
(„Galaţeanca din Dicţionarul benzilor
desenate, Marga Ştefănescu-Ciurdăreanu, la 100 de ani”, „Viaţa liberă”, 23
martie 2013). Am reluat legătura cu dumneaei, ne-am documentat asupra
activităţii ei din domeniul artelor plastice şi iată-ne în măsura de a-i putea
schiţa un portret.
E. Ştefănescu-Est şi fiica sa, Marga Ştefănescu
(ianuarie 1979)
Margareta Ştefănescu-Ciurdăreanu s-a
născut la 25 martie 1913 la Bucureşti, fiind primul copil din cei doi ai
magistratului Eugeniu Ştefănescu şi ai Virginiei Ştefănescu (născută Malcoci).
Tatăl, cunoscut în literatură îndeosebi ca poet simbolist (n. 2 martie 1881,
Craiova – m. 2 martie 1980, Galaţi), s-a manifestat şi ca prozator, pictor,
caricaturist şi pianist. Rămaşi fără mamă când încă urmau cursurile şcolii
primare, Margareta şi fratele său mai mic, Miron, au fost crescuţi de o mătuşă,
Lucreţia Malcoci, profesoară la Pensionul de Fete „Notre Dame” din Bucureşti.
Ambii copii au avut parte de o instrucţie şi educaţie aleasă. Vădind aptitudini
pentru desen încă din anii copilăriei, după studiile liceale făcute la
Pensionul Ortodox, Margareta s-a înscris în 1936 la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, pe care a
absolvit-o în 1940. Aici i-a avut profesori pe Constantin Artachino şi pe Camil
Ressu. Lucrează ca graficiană la „Straja Ţării” (cunoscută şi ca „Străjeria”),
organizaţie înfiinţată de Regele Carol al II-lea pentru a combate pătrunderea
influenţei nefaste a Gărzii de Fier în rândul tineretului din România. În 1940,
când Carol al II-lea a abdicat, organizaţia a fost desfiinţată, iar Margareta
Ştefănescu este angajată la Editura „Bucur Ciobanul” S.A., pe care o conducea din
1938 scriitorul Mihail Drumeş. Aici a realizat coperţile şi ilustraţia la peste
100 de cărţi pentru copii şi tineret. Colaborează şi cu Editura „Universul”,
realizează în întregime grafica revistei „Ziarul Copiilor”, publicaţie în
cadrul căreia îi apar ilustraţii şi benzi desenate, este prezentă cu desene în
săptămânalele umoristice „Păcală” şi „Nastratin”, ca şi în revistele „Bucuria
Copiilor” şi „Mariana”. În „Ziarul copiilor” a văzut lumina tiparului în
perioada 1941-1948 şi seriale sale de benzi desenate „Năzdrăvăniile lui Rică”,
„D-ale lui Pătruţ”, „Bimbirică”, „Aventurile elevului Hai-Hui”.
Medicul Ionel Ciurdăreanu, E. Ştefănescu-Est, Margareta Ştefănescu
(ianuarie 1979)
După
desfiinţarea în 1948 a presei particulare, Marga Ştefănescu (aşa îşi semna
ilustraţiile), lucrează ca graficiană la
Ministerul Agriculturii. Este trimisă pentru scurt timp ca profesoară de desen
tehnic la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare din Galaţi, înfiinţată în
1948, prima instituţie din ţară cu acest profil. Nu va mai părăsi însă acest
oraş. Aici îl cunoaşte pe medicul endocrinolog Ionel Ciurdăreanu, cu care se
recăsătoreşte după un mariaj eşuat la
Bucureşti. Tatăl
său, poetul Eugeniu Ştefănescu-Est, rămas orb în 1952, va fi îngrijit şi îşi va
trăi ultimii ani de viaţă în familia fiicei sale, bucurându-se de afecţiunea şi
dragostea acesteia. În 1959, Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare a fost
transferată în cadrul Institutului Agronomic din Iaşi, iar Margareta
Ciurdăreanu va funcţiona, până la pensionarea din 1971, ca profesoară de desen
şi de limba franceză în învăţământul preuniversitar din Galaţi. Activitatea
îmbrăţişată până în 1948 nu va mai constitui un scop al carierei sale, ea se
limitează la ceea ce a realizat până atunci. Numele său însă, ca şi creaţia sa
nu pot fi ignorate.
copertele unor cărţi ilustrate de Marga Ştefănescu
(cca. 1942-1943)
Artista este inclusă în „Dicţionarul Benzii Desenate în
România” de Dodo Niţă şi Virgil Tomuleţ (Editura MJM, Craiova, 2005) şi în
„Istoria Benzii Desenate Româneşti”, semnată de Dodo Niţă şi Alexandru
Ciubotariu (Editura Vellant, 2010). „Deşi a publicat grafică şi benzi desenate
o perioadă scurtă de timp – doar opt ani – Marga Ştefănescu, subliniază Dodo
Niţă în Dicţionarul amintit, rămâne în istoria benzii desenate româneşti
datorită stilului ei grafic delicat şi expresiv, al personajelor sale bine
conturate, care au făcut deliciul multor copii în timpul războiului şi al anilor
tulburi de după”. Că este aşa, o dovedeşte şi prezenţa unor lucrări ale sale în
expoziţia „77 de ani de bandă desenată românească”, organizată de Institutul
Cultural Român la Centrul Belgian al Benzii Desenate din Bruxelles în perioada
26 octombrie 2011 – 20 mai 2012 (curator, Alexandru Ciubotariu, unul din
reprezentanţii de marcă ai tinerei generaţii de desenatori B.D.). Printre
cărţile ilustrate de Marga Ştefănescu se numără şi „Fata moşului cea cuminte”,
basm popular în versuri de Teodor Castrişanu (Editura „Universul”) şi „Sirena
cea mică”, poveste de Andersen, adaptare de Moş Ene, unul din multele
pseudonime ale lui Mihail Drumeş (Editura „Bucur Ciobanul” S.A.), ale căror
coperte le reproducem aici. Dintre serialele B.D., cel mai apreciat rămâne fără
îndoială „Năzdrăvăniile lui Rică”, o fermecătoare povestire grafică în centrul
căreia se află un băieţel de numai şase ani care, prin peripeţiile săvârşite, a
stârnit în epocă interesul şi hazul a mii de cititori-copii. Marga Ştefănescu
este o excelentă desenatoare. Linia sa este mlădioasă, elegantă, condusă cu
siguranţă. Pata, punctul, virgula, haşurile sunt ingenios folosite. Când se
exprimă în culoare, artista îşi alege pigmentul în funcţie de natura
subiectului, de situaţiile create în desfăşurarea acţiunii.
Marga Ştefănescu la 100 de ani
(25 martie 2013)
La cei 100 de ani împliniţi la 25 martie,
Margareta Ştefănescu-Ciurdăreanu are vitalitate, este coerentă în vorbire şi
limpede în gândire, dispusă să depene amintiri din tinereţe şi din foarte
multele călătorii întreprinse peste hotare, să se bucure când vede că nu este
uitată şi să constate că noi, cei de astăzi, îi apreciem creaţia din anii
tinereţii, prin care ea şi-a adus contribuţia la dezvoltarea ilustraţiei de
carte şi a benzii desenate româneşti.
Corneliu STOICA
Etichete:
Marga Ştefănescu
Doru Axinte: un premiu între talerele balanţei
marți, 26 martie 2013
Văzut de departe, prin prisma numeroaselor saloane tematice, a revistelor şi a site-urilor dedicate caricaturii, Iranul pare a fi devenit pompa cardiacă a întregului univers organic al graficii satirice.
Un alt Salon, un alt exemplu: Festivalul Internaţional al Artelor Vizuale desfăşurat la Teheran sub egida Ministerului Culturii şi Orientării Islamice a propus o raţională temă - justiţia - pentru a fi transplantată din sobrietate în satiră. Participanţi din 23 de ţări au tratat ironia cu legalitate, dar juriul justiţiar, după inevitabilul suspans, a decis o ierarhie necompromiţătoare. Locul al treilea a revenit caricaturistului tulcean Doru Axinte care a primit diploma şi placheta festivalului prin intermediul unui reprezentat al Ambasadei Române la Teheran. Protocolul robei, cum s-ar zice...
Doru Axinte
Third Prize
5th Fadjr International Festival of Visual Art 2013
(Iran)
Etichete:
Doru Axinte
Foto-cronica expoziţiei "Satirograful", Doru Axinte, Cuptorul cu lemne, Bucureşti
marți, 19 martie 2013
poarta Cuptorului, intrarea în paradisul bunelor intenţii satirice
Radu Julian indicator, Doru Axinte zâmbeşte cu suspans, C. Vlădăreanu retras un pas
flori, fete şi băieţi?! nu, nu
flori, şerveţele şi ironii
ordinea simezei, alegoria satirei
reflexie bahică
dungi & rame / rame & dungi
un serios caricaturist asortat cu simeza: Doru Axinte
ALEX şi Doru Axinte
în completarea capilară
stripuri
puloverul roşu-toreador al lui Cristian Mihăilescu, pletele lui ALEX, seriozitatea unui pahar cu vin în mâna lui Cristi Topan şi disciplina cafegiului Julian Pena-PAI
asaltul lui Radu Julian contra contemplaţiei
două costume la una cămaşă răzvrătită:
Doru Axinte, Radu Julian, ALEX
Etichete:
Doru Axinte
Esenţa şi absenţa: Albert Poch (1930-2013)
vineri, 15 martie 2013
23 decembrie 1930, Babadag - 2 martie 2013, Bucureşti
Născut pe 23 decembrie 1930 la Babadag, Albert Poch, împreună cu familia, a
suferit o deportare în 1941. Într-o ironie maladivă a vieţii, peste exact 70 de ani
suferă o nouă deportare, la îndemnul urmaşilor (sau mai bine spus în numele
aceluiaşi ministru criminal de război care semnase actul deportărilor evreilor)
este evacuat din propria-i casă pe care o deţinea legal, doar că, diabolică
coincidenţă, blocul fusese construit de acelaşi individ odios care trimisese la
moarte mii de inocenţi.
Între două aceste momente de cumpănă, viaţa lui Albert Poch s-a petrecut pe muchia suplă-tăioasă a ironiei, a fost arc şi săgeată simultan pentru un tonus mai bun
al ridicolului vieţii.
Student al lui Jules Perahim, este impulsionat de acesta să publice
caricatura la "Urzica", debutând în 1951 şi ne mai lipsind din paginile revistei
până la mazilirea sa din 1984. În prima perioada desenele au fost conformiste,
în terna linie propagandistică, dar în siajul timpului Albert Poch şi-a
înaripat peniţele şi creioanele devenind un maestru radical al replicilor. N-a
fost un rebel al artei, un avântat care să scoată sabia, din contră, a fost un
om al măsurii, al precauţiei, dar a fost omul-care-a-deschis-fereastra
pentru caricatura românească : a iniţiat Salonul Umoriştilor în 1968, tot
în aceea perioadă a stabilit prima punte între caricatura românească şi
Saloanele internaţionale tematice, a promovat înfiinţarea Saloanelor de
caricatură din ţară, a debutat numeroşi caricaturişti ce-au devenit nume de
marcă în grafica satirică românească şi internaţională. Toate acestea au avut
forma unor plămâni prin care generaţii întregi de graficieni au respirat
fantezii cu mai mult sau mai puţin tumult ironic.
După 1990 s-a implicat activ în editarea unor reviste satirice, a realizat
în 2002 cea mai mare expoziţie de caricatură post-decembristă, lucra coperte
pentru Editura Hasefer, avea planuri pentru o pinacotecă a graficii satirice
româneşti, se încăpăţana să râdă în faţa bolii cardiace şi a necazurilor
existenţiale ce-l erodau.
Acest final de drum, nu este sfârşitul unei vieţi, ci dispariţia întreaga a
unei epoci, ultimul creionard din casta caricaturiştilor de gală – Matty, Nell
Cobar, Cik Damadian – Albert Poch a închis uşa după el, « Urzica »
s-a ofilit complet şi gândul mă duce spre o veche butadă : cei bătrâni pleacă prea repede, cei tineri
întârzie să vină....
[panou foto de Teodora Creţu]
Etichete:
Albert Poch
Doru Axinte & euforia balcanică
sâmbătă, 9 martie 2013
Strumica macedoneană, în plină voluptate balcanică, piperată slavo-oriental, îşi scoate anual taifasul şi veselia pentru un carnaval local, o feerie tradiţională care s-a întrupat şi într-un festival de caricatură, ajuns la a XIVa ediţie. Caricaturistul Doru Axinte, ale cărui lucrări le puteţi încă savura în expoziţia sa personală panopliată pe simezele Casei Avramide din Tulcea, a intrat în entuziasmul temei competiţionale, propunând o exuberantă caricatură ce i-a adus un important premiu - Silver Plaque.
Doru Axinte
Silver Plaque
theme: carnaval
XIV IFCA Strumica 2013
(Macedonia)
Etichete:
Doru Axinte
Rules of HumoDeva International Cartoon Contest
joi, 7 martie 2013
The 7th HumoDEVA INTERNATIONAL
CARTOON CONTEST – Deva, 2013, Romania
The event is a part of the 13th edition of
Deva anual Humor Festival Liviu Oros.
R U L
E S
1. The artworks must be
presented in a FREE THEME, under
the categories:
A. CARTOON: drawings without any
relation to a specific fact;
B. CARICATURE: portrait
with anatomic and psychological distortion of well known personalities;
C. STRIP: drawings in sequential
panels;
D.
HUMOROUS PHOTOS (PICS): good-humored photos with
universal theme.
3. You can submit an unlimited number of entries. The
Deadline for sending works by e-mail is 30 March 2013 at the e-mail address humodeva@gmail.com .
4. The works must be
digitized in 300 DPI resolution, RGB color mode, in JPG format, with the
maximum limit of 10 MB. Works should be accompanied by the author’s photo or
caricature and a short biography in English, including date of birth,
education, profession, citizenship, awards, publications and exhibitions.
5. The decisions of the Jury are
final. The Jury will award the following prizes for the best works, no mater the
categories:
The FIRST PRIZE _____________ 1000 $ and Special
Honor Diploma
The SECOND PRIZE
___________ 500 $ and Special
Honor Diploma
The THIRD PRIZE
____-_________ 300 $ and Special Honor Diploma
10 “Prizes of Excellence” _______ Special Honor Diploma
Other Special Prizes
offered by the sponsors may be awarded.
The prizes can be paid in Deva or can be posted to the cost of
the receiver. The organizer does not assume any liability regarding taxes or
bank charges. The originals of the prize winning works should be sent in
maximum two weeks from the results announcement, well wraped and protected
against damages. Atention, this is a condition for your money prize
sending!
The mail adress for sending originals is:
CRISAN PUBLISHING HOUSE, Mihai Viteazu bl 47, ap 1, 330.091
Deva, jud. Hunedoara, ROMANIA.
7. All selected cartoonists will
get, free of charge, a full-color Catalogue of the 2013 HumoDEVA INTERNATIONAL CARTOON
CONTEST in PDF format.
8. The organizers retain the right to use all the drawings received to
promote HumoDAEVA competition & Liviu Oros Festival (to make exhibitions in
Romania or abroad, to publish them in newspapers, magazines, books, posters,
postal cards, internet, multimedia products and in any other form, without any
compensation or fee to the authors).
10. By submitting the works
to The HumoDÆVA INTERNATIONAL CARTOON CONTEST, the artists accept the decisions
of the Jury and the rules printed above.
Horia CRISAN, Liviu
STANILA,
Founder of
Co-founder and Art
Director of
Dear Friend,
Starting with 2001, The HumoDEVA INTERNATIONAL
CARTOON CONTEST
has a new dimension – a world wide, permanent one. Any
inhabitant of the planet – which has access to the Internet, of course – can
see the Exhibitions (sitting comfortably at home, in his armchair), and also the prizes and the selected drawings. Those exhibitions are open non-stop,
7 days a week, from 0 until 24! And there is no entrance
fee!
You can view and review at
any time your cartoons witch are displayed here, or you can invite your friends
to see your works. You can save the
works you like, e - mail them to whoever you wish or share them.
In 2013, as soon as the works arrive at us, we will select and
display them in the virtual gallery of HumoDEVA 2013 . So, you can visit us from
time to time, to see if your drawings arrived, how many of them were selected
for the contest, and to see if you are one of the winners!
GOOD LUCK!
Etichete:
HumoDeva
Foto-cronica expoziţiei Doru Axinte, Casa Avramide, Tulcea
marți, 5 martie 2013
Etichete:
Doru Axinte
Foto-cronica expoziţiei "Caricaturi, nu vorbe!" - Nic. Lengher, Timişoara
duminică, 3 martie 2013
Etichete:
Nicolae Lengher
Abonați-vă la:
Postări (Atom)