Caricatura la raport
marți, 28 decembrie 2010
Dum-Dum: ŞAI*, poliţist şi caricaturist, această dublă ipostază există paralel sau o slăbiciune o
exploatează pe alta?!
ŞAI: Este cunoscută remarca unui distins coleg (caricaturist) anume că sunt cel mai bun caricaturist dintre poliţişti şi cel mai bun poliţist dintre caricaturişti. Adevărul e că nu m-am născut poliţist ci artist ,acesta fiind motivul pentru care mă simt confortabilîn ipostaza de a fi …un artist printre poliţişti si un poliţist printre artişti… Iar dacă tot sunt şi una şi alta…
Dum-Dum: Cele doua apariţii subegida PRO LEX sunt de uz intern sau destinate întregului public?
ŞAI: Calendarele PRO LEX sunt cadouri pentru membrii de sindicat însă atât eu cât şi liderii organizaţiei ne-am propus ca mesajele transmise prin subtilul limbaj al caricaturii să ajungă la cei care au inspirat ipostazele tragi-comice in care se află personajele. De fapt, subiectele sunt acelea atât de bine cunoscute de către întregul public, în vremurile astea în care criza economică s-a suprapus crizei morale şi altor felurite tipuri de crize….(criza de nervi , de exemplu).
Dum-Dum: Acest demers editorial, firesc într-o perioadă suspectă, ce intenţii şi-a propus?
ŞAI: Aş răspunde pe latineşte –“Ridendo dicere verum” , însă cred că nu e suficient doar să spui adevărul. E o datorie să şi educăm prin creaţie! Umorul trebuie să îşi manifeste forţa educativă prin delicateţe, detaşându-se astfel de băşcălie, de…”caterincă”. Fac parte din categoria artiştilor care (încă) mai cred în faptul că pot îndrepta din strâmbături prin creaţie.
Dum-Dum: Caricatura mai poate salva ceva din această degringoladă ?
ŞAI: Da! Cred cu toată fiinţa mea că fiecare dintre noi, caricaturiştii, putem contribui la indreptarea treburilor. Măcar prin râsoterpie! Suntem datori să facem asta!
Dacă un amărât de om, lovit de sărăcie şi suferinţe, zâmbeşte văzând o caricatură atunci e clar ca tanti aia “care este” Speranţa e încă în viaţă, chiar dacă are troaca spartă şi oasele rupte…
Slideshow: SAI - Calendar 2011 - Slideshow
*Aurelian Iulius Şuţă alias ŞAI, s-a născut la 22 septembrie 1965 în Bumbeşti-Jiu, jud. Gorj. Lucrează în cadrul Serviciului de Criminalistică al I.P.J. Gorj şi activist benevol în rândurile efervescente ale caricaturii româneşti. Vertebră principală a Salonului de caricatură din cadrul Festivalului de Umor "Ion Cănăvoiu" - Tg. Jiu. A realizat şi afişe şi ilustraţie de carte. Actual, decembrie 2010, a realizat două calendare editate cu sprijinul Sindicatului "Pro Lex".
Santa Comics
sâmbătă, 25 decembrie 2010
Foto-cronica expoziţiei "Cum e sacul, aşa-i şi petecul!", Cuptorul cu lemne, Bucureşti
luni, 20 decembrie 2010
Foto-cronica expoziţiei Mafu, Bogdan & Cezar Petry, Galeria "Simeza", Bucureşti
vineri, 17 decembrie 2010
Caricatura din stradă
joi, 9 decembrie 2010
foto credit: Iulian Pena-PAI]
Măreţia cioburilor
luni, 6 decembrie 2010
De bine...
duminică, 28 noiembrie 2010
Cu toate aceste aspecte distrofice, românul nu pune mâna pe şiş, ci pe glumă – o creştină tehnică de autoapărare. Priviţi OMAGIUL* adus MARELULUI CÂRMACI al naufragiului românesc, şi să ne gândim cu speranţa, şlefuită unsuros de tinichigii cu doctorat şi servită la rece de chelneri, că atâta timp cât aeroporturile sunt încă funcţionale suntem la un minim salt temporal de civilizaţie.
Caricatura la baionetă
duminică, 21 noiembrie 2010
Caricatura s-a născut pe timp de pace, dar prezenţa ei a fost mereu un motiv de mic război. Uneori, desantul propriu-zis al armatelor a captat din tranşee şi forţa desenului satiric, îmbinând istoria controversată a vieţii între umbră şi soare. Pe această temă, un istoric britanic specializat în caricatură, Mark Bryant, a recompus trecutul prin fapte de peniţe. Unul dintre volumele sale, "World War I in Cartoons" (Ed. Grub Street Publishing, London, 2007) este prezentat în numărul din noiembrie al revistei "Magazin istoric" de către criticul de artă Adrian-Silvan Ionescu, fiul celebrului caricaturist Silvan. Acest articol merită neapărat citit şi, eventual, completat de alte două referinţe despre istoricul britanic şi revigorările caricaturale postate pe site-ul CartoonBooksClub editat de Jan Oplinus (aici & aici).
Mag 1
Mag 1_0001
Mag 3
Mihai Boacă, un impresionist satiric
marți, 9 noiembrie 2010
In memoriam Adrian Păunescu
duminică, 7 noiembrie 2010
Adrian Păunescu s-a divizat în două emisfere: una emoţională, încarcată de frisoane şi îngeri, ca o repetabilă povară ce se rostogoleşte într-un cerc credicios, şi alta normativă, cu verbe şi atribute comasate într-un paşaport crispat prin care a trecut în viaţă. Fiecare din noi va alege pe ce emisferă îl va vizita de acum încolo pe omul trecut în umbra poeziei sale. Citind şi rememorând versurile lui Adrian Păunescu, vom deveni cărţi poştale între secundele din trecut şi cele din viitor (ceasuri de istorie culturală) sau avem alternativa respingerii, a uitării, a urii – o pedală ce merge în gol, fără identitatea unui drum.
Graficianul Cristian Marcu, cel care i-a ilustrat zeci de articole din paginile Jurnalului Naţional, printre care şi ultimile sale eseuri publicate în acelaşi ziar, aduce un omagiu grafic, torsionat ca o scară ce urcă la cer, cu speranţa reluării circuitului operei lui Adrian Păunescu într-o alta dimensiune, dublată de o înramare plastică, un însoţitor viu pentru o poezie vie.
O viaţă de carton
joi, 4 noiembrie 2010
Rescrierea codicelui de la Trento
duminică, 31 octombrie 2010
Românii, neam de guralivi romani, s-au scoborât pe traiectul genealogic, şi au readus istoria într-o dimensiune satirică, sursă sigură de succes: Mihai Ignat - Premiul I şi Doru Axinte - Menţiune de onoare.