Cristian Marcu (1959-2012)

CRISTIAN  MARCU

[29 ianuarie 1959 - 25 iunie 2012]

Vivace, contondent, plăsmuitor de poveşti grafice, găzduitor de Damigenius, revitalizant de "Punct Grup", temperamental consumator de peniţe şi tuşuri, contaminat de artă pâna la katharsis, Cristian Marcu n-a reuşit să îmblânzească o boală cuceritoare prin distrugere. A plecat să probeze alte rame, alte nuanţe...

 Paul Stoica

Sunt convins că spiritul său deosebit , va rămâne mai ales  pe sub castanii Huşilor natali, în care ne-a strâns la un loc şi pe noi în fiecare an.

    Dumnezeu să-l odihnească în pace.  

                                                              Doru Axinte

Într-adevăr, o mare pierdere

pentru desenul satiric.

umor fin, o linie originală,

doar sănătatea i-a jucat feste...

condoleanţe  amicilor

şi confraţilor.

                                        Nik Lengher

Dumnezeu să-l odihnească şi să-i ierte păcatele...

Un artist deosebit, o operă rafinată şi o viaţă chinuită. Toate purtate cu demnitate.

Să-i fie târâna uşoară!

                                     Mihai Boacă

Cuvintele sunt inutile şi goale într-o asemenea situaţie...
Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească
Este o mare pierdere...
Îmi pare nespus de rău ca ne-a părăsit. Dintotdeauna i-am apreciat munca. Este printre caricaturiţtii mei preferat.

               Otilia Borş

 Dumnezeu să-l ierte ! Mare păcat! 

                                                        Constantin Pavel 

Dumnezeu să-l odihnească! A avut într-adevăr un talent de neuitat.

                                                                                                George Licurici

Doru Axinte - cu mingea în Polonia

În sfera Muzeului Caricaturii din Varşovia, caricatura poloneză, de la Erik Lipinski şi al său Szpilki la timpurile postmoderne, continuă să-şi restaureze constant un loc de prim-plan în ierarhia graficii satirice mondiale. Un element din acest angrenaj perpetuu calitativ sunt şi Saloanele poloneze, care an de an susţin împrospătarea necesară unei arte la care "paloarea" este letală.

"Jaka bede...", un Salon ajuns la a 24a ediţie, nu s-a putut îndepărta de tema fotbalului, specifică locului în acest an, dar, deşi, România nu există în cadranul regal al fotbalului european, la nivel de grafică satirică ne putem mândri cu un nou premiu obţinut de un caricaturist român, Doru Axinte obţinând, dintre 145 participanţi, una dintre cele trei menţiuni ce au însoţit podiumul.

 Doru Axinte

Mention

XXIV "Jaka bede..." 2012

(Poland)

Dieter Burkamp in open space

Dieter Burkamp was born in 1940 in Oerlinghausen, Germany.

Between 1963 - 2001, he was editor at the Westfälische (Neuen Westfalischen) newspaper in Bielefeld and then the coordonating director of the newspaper. After this, he worked as an independant journalist for the West Germany Radio.

From 1970, Dieter worked hard in the cartoon branch.

Together with his wife, the art historian Gisela Burkamp, ​organized over a hundred exhibitions since 1980 in Germany and also in other countries. In 1989, Dieter Burkamp was member of the jury in the cartoon and satirical art contest, "Satyrykon”, from Legnica (Poland). The collaboration with the Festival lasted more than 10 years. He was also member of the jury in the cartoon contests in Anvers (Belgium), Surgut and Kaliningrad (Russia), Zemun (Serbia) and Germany. In 1993, Dieter Burkamp and Theodor Helmert Corvey, initiated the itinerant exhibition "Satyrykon – international cartoon", which was presented in 18 towns from Renania North-Westfalia.

In 2000, he organised the cartoon contest "Herman the German" for celebrating 125 years from raising the Hermann monument, in Teutoburg Forest.

A year later, he and Walther Keim organized the itinerant exhibition „Nachbarn – Deutsche Karikaturisten sehen Polen, Polnische Karikaturisten sehen Deutschland“, which was presented in over 30 towns from Germany and Poland. In 2004, Dieter and Gisela started the ​​„Zehn Neue für Europa“ project, to mark the accession of ten new EU countries. The exhibition was opened in the House of Representatives from Berlin and then, for 3 years went on tour in Germany, Belgium, Serbia, Romania, Czech Republic, Bulgaria and Poland. In 2007, he organized with Branko Najhold the exhibition „His Master's Line“, with works of over 75 years old European artists, still active. In 2011, he organized the European exhibition „Heimat” inside of „Oerlinghausen – the 975th anniversary” events.

In the mid of 80s, Dieter Burkamp established the „Edition Pro” Publishing within which, he published a lot of books.

He kept in touch with the great European cartoonists. Dieter Burkamp was a very good friend and dealt particularly with the artistic creation of Jerzy Panek, Walter Hanel, Fritz Wolf, Zygmunt Januszewski and Florian Doru Crihană. He organized exhibitions especially for them and has published their monographs. He left a collection of thousands of originals, many of Romanian artists, many of Nicolae Lengher, Mihai Ignat and over 600 of Florian Doru Crihana.

Dieter Burkamp & Florian Doru Crihana

Dieter Burkamp s-a nascut în 1940 în Oerlinghausen, Germania. În perioada 1963 - 2001, a fost editor la ziarul Westfälische (Neuen Westfalischen) în Bielefeld si apoi director coordonator al ziarului. Apoi a lucrat ca jurnalist independent pentru Radio Germaniei de Vest.
Din 1970 el a lucrat intens în domeniul caricaturii. Împreună cu soţia sa, istoricul de artă Gisela Burkamp, ​​a organizat mai bine de o suta de expozitii incepind cu 1980 in Germania cit si in alte tari. În 1989 Dieter Burkamp a făcut parte din juriul concursului de caricatură şi artă satirică "Satyrykon" din Legnica (Polonia). Colaborarea cu Festivalul a durat peste 10 ani. În plus, el a fost, printre altele, membru al juriului concursurilor în Anvers (Belgia), Surgut şi Kaliningrad (Rusia) şi Zemun (Serbia) şi Germania. În 1993 Dieter Burkamp initiază, împreună cu Theodor Helmert Corvey, expoziţia itinerantă "Satyrykon – caricatură internaţională ", care a fost prezentata în 18 de oraşe din Renania de Nord-Westfalia. În anul 2000 el a organizat concursul de caricatura "Herman the German" cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la ridicarea monumentului Hermann, în Pădurea Teutoburg. Un an mai târziu, organizeaza împreună cu Walther Keim expoziţia itinerantă „Nachbarn – Deutsche Karikaturisten sehen Polen, Polnische Karikaturisten sehen Deutschland“ care a fost prezentată în peste 30 de oraşe din Germania şi Polonia. În anul 2004 a pornit împreuna cu Gisela Burkamp proiectul ​​„Zehn Neue für Europa“, pentru a marca aderarea a zece noi ţări în UE. Expoziţia a fost deschisă în Camera Reprezentanţilor din Berlin si apoi, timp de trei ani şi a plecat în turneu prin Germania, Belgia, Serbia, România, Republica Cehă, Bulgaria şi Polonia. În anul 2007 a organizat impreuna cu Branko Najhold expoziţia „His Master's Line“, cu lucrări ale artiştilor europeni de peste 75 de ani, încă activi. În 2011 a organizat în cadrul manifestarilor „Oerlinghausen – a 975-a aniversare” expoziţia europeană „Heimat”.

 La mijlocul anilor 80 Dieter Burkamp a înfiinţat editura „Edition Pro” în cadrul careia a publicat numeroase cărţi.

A ţinut mereu legătura cu marii caricaturişti europeni. A fost bun prieten şi s-a ocupat în mod deosebit de creaţia artiştilor: Jerzy Panek, Walter Hanel, Fritz Woklf, Zygmunt Januszewski şi Florian Doru Crihană, cărora le-a organizat expoziţii şi le-a publicat monografii.

Dieter Burkamp a lăsat în urmă o colecţie de mii de lucrări, între care multe ale caricaturiştilor români de vîrf – cîteva zeci de lucrări de Nicolae Lengher şi Mihai Ignat şi peste 600 de Florian Doru Crihană.

[Florian Doru Crihană]

La vot cu Cristian Mihăilescu

"Estetica fotbalului" de George Licurici

Ucraina, în anul fotbalului, şi-a convertit subiectele Saloanelor de caricatură la una singură: virtuţile balonului rotund. Al 13-lea Salon internaţional "Independence" şi-a însuşit tema sferică a momentului, dar şi-a împărţit cei 172 de competitori din 39 de ţări în două ligi - cea naţională, ucraineană, şi alta internaţională. Printre câştigătorii din liga mondială se află şi caricaturistul sucevean George Licurici care a primit Diploma Uniunii Naţionale a Jurnaliştilor din Ucraina.

 

George Licurici

Diploma of the National Union of Journalists of Ukraine

XIII International Competition Cartoon

theme: Football

(Ukraine)

Foto-cronica Salonului Naţional de Grafică Satirică

Salonul Naţional de Grafică Satirică din acest a fost ca un spectacol de circ fără un show acrobatic. Doar cu dresură de purici. Organizat de UAP, a fost încă o demonstraţie maladivă că Uniunea este o entitate muribundă. Ocolit de mai mulţi caricaturişti bucureşteni (nu i-am zărit pe Nicu Mirodoni, Cristian Marcu, Cristian Topan, Dan Silviu Turculeţ), să nu mai vorbim de cei din ţară, vernisajul a fost un sec set de tenis încheiat la zero. M-am bucurat, totuşi, să-i salut pe Albert Poch, Gabriel Bratu, Gh. D. Constantinescu, Nicolae Ioniţă, Aurel Ştefan Alexandrescu-ALEX, Octavian Covaci, Mihai Stănescu - nume cu peniţe grele în capricioasa istorie a caricaturii româneşti. Ştefan Popa Popa's era la o masă. Deasupra lui, două picturi personale, cu tentă satirică, în rame ornamentate. Bufetul lângă ele. Următoarea ediţie sper să nu se nască dintr-un indigo. Timpul scurs iluzoriu nu păcăleşte decât pe cine vrea să fie păcălit.

 foto credit: Roxana Dincă

Ciosu - prezentare în Cartoon Gallery

Căutând informaţii pe net despre un anumit caricaturist, am dat peste site-ul Cartoon Gallery. Prezentarea aerisită, diversitatea meniului, galeria în sine mi-au atras imediat atenţia. Acest prim magnetism vizual a fost dublat de informaţia imagistică expusă pe platforma on-line, iar subtitlul «european cartoon gallery» mi-a compus ideea unei posibile colaborări. Aşa am intrat în corespondenţă cu cel care a organizat & etajat şi administrează acest site, graficianul slovac Karol Čizmazia. Propunerea mea de a colabora cu prezentări ale unor importanţi caricaturişti români a fost acceptată cu entuziasm, iar pagina dedicată lui Constantin Ciosu reprezintă debutul acestei colaborări şi a unei alipiri româneşti la estetica graficii satirice europene.

Doru Axinte - suvenir din Croaţia

Salonul Internaţional de la Zagreb, unde caricaturiştii români au o tradiţie în developarea premiilor, ajuns la a 17-a ediţie, a propus pentru competiţia ironicelor creioane o tematică turistică. Subiect ce a îmbiat la o extragere hazlie din aglomeraţia fictivelor, dar probabile,  peripeţii de vacanţă. Doru Axinte a magnetizat o asemenea împrejurare, reuşind să obţină o menţiune specială.

Doru Axinte

Special Mention

17th International Cartoon Exhibition

Zagreb

(Croatia)

Nicolae Einhorn şi Florian Doru Crihană: „Umor cum-se-cade”

      Cunoscuţii plasticieni gălăţeni Nicolae Einhorn şi Florian Doru Crihană au expus pentru a patra oară împreună la Galeriile de Artă „Nicolae Mantu”. Lucrările lor de pictură cu caracter umoristic, reunite sub genericul „Umor cum-se-cade”, sunt de dată recentă şi pun în evidenţă existenţa a două stiluri total diferite, unitare ca realizare artistică pentru fiecare autor, în care satira, ironia şi umorul creează privitorului o stare de bună dispoziţie, îl relaxează şi îl tonifică. Nicolae Einhorn, prin ceea ce aşterne pe hârtie, este un expresionist, uneori, uşor naiv, în timp ce Florian Doru Crihană aminteşte de pictura renascentistă prin modul de tratare a subiectelor, prin atenţia pe care o acordă detaliilor şi prin lucrul făcut cu pasiunea unui adevărat orfevru.

        

Personajele lui Nicolae Einhorn din cele 49 de lucrări alcătuiesc o paletă largă de caractere, autorul dovedindu-se a fi în primul rând un bun moralist, care foloseşte satira, ironia şi umorul pentru a pune în lumină latura urâtă a fiinţei umane, dar şi ceea ce aceasta are nobil şi înălţător. Unele lucrări, în care apar animale şi insecte, sunt adevărate fabule vizuale. În imagini clare, convingătoare, artistul se referă la nestatornicie, absenţa prieteniei, aroganţă, credulitate, duşmănie, brutalitate, relaţii familiale, ignoranţă, dorinţe sexuale neîmplinite, nerespectarea higienei corporale, lipsa protecţiei animalelor, lipsa dialogului între parteneri, obedienţă etc. („Rânjet”, „Manşonul”, „Oglindă, oglinjoară”, „Portrete omonime”, „Bruta”, „Dispută brutală”, „Relaţie familială”, „Vis femeiesc”, „Univers feminin”, „Pliscul mic”, „Scriitorul” ş.a.). În acelaşi timp facem cunoştinţă cu subiecte în care este exprimată prietenia strânsă dintre om şi animal” („Suflete conjugate”), compasiunea („Căţelul şi şoarecele”, „Omul străzii”), afecţiunea („Zdreanţă”). Totodată, artistul se opreşte şi asupra unor personalităţi ale vieţii culturale româneşti, reliefându-le inteligenţa în crearea umorului (actorul Ion Lucian, caricaturistul Florian Doru Crihană, realizatorul de emisiuni la TV Cultural, Marius Constantinescu). Nicolae Einhorn este un excelent desenator, iar cromatica este vioaie şi expresivă. Adesea apelează la contrastul cald-rece sau modulează pigmentul în subtile acorduri coloristice.

       Tablourile lui Florian Crihană, 20 la număr, fac parte din ciclul „Broderii de Bruges”, cu care artistul urmează să deschidă o expoziţie personală la o galerie  din oraşul Bruges, capitala provinciei Flandra de Vest, regiunea Flandra din Belgia. Având o comandă din partea administraţiei acestui oraş, aşa cum a procedat şi în cazul expoziţiilor „Veneţia” şi „Titanic”, Crihană a întreprins o documentare serioasă asupra istoriei şi vieţii economice şi culturale a oraşului Bruges şi a creat scene în care specificul local apare cu pregnanţă, iar scenele umoristice imaginate declanşează zâmbetul, râsul, starea de bună dispoziţie. Cum localitatea respectivă este cunoscută prin faimoasele dantele de aici, considerate printre cele mai fine din lume, caricaturistul a abordat această temă, realizând compoziţii pictate într-o claviatură de griuri colorate de mare subtilitate. În tablourile lui, dantelele de Bruges le întâlnim în componenţa roţilor de bicicletă („Bicicleta”), a plaselor pescăreşti (”Pescarii”), în cozile arcuite ale păunilor („Păunul”), în celula deţinutului imobilizat pe un scaun cu o mare greutate metalică legată de picior (”Bila”), în gulerul îmbrăcămintei şi în borul pălăriei lui Don Quijote („Don Quijote”). Ele folosesc la bandajarea urechii tăiate a lui Vincent van Gogh (”Vincent”); pe câmp cresc flori cu corole de dantelă („Câmp de flori). De la un incendiu produs la Beffroi, o construcţie cu 336 de trepte, de la înălţimea căreia se poate admira imaginea panoramică a oraşului, se ridică nori de fum în formă de dantelă. 

Covorul întins la intrarea în Basilica din Bruges, despre care legenda spune că păstrează un flacon cu Sfântul Sânge al lui Iisus Hristos, este tot din dantelă. Acest element este de nelipsit şi din alte tablouri: „Masa”, „Acele”, „Aparatul de fotografiat”, „Bere belgiană”, „Poarta”, „Podul”, „Casa dantelăresei”, „Lebedele”. Impresionează şi în această expoziţie modul cum construieşte Florian Doru Crihană imaginile, factura renascentistă a acestora, reliefarea detaliilor cu o minuţie foarte greu de realizat, mai ales când este vorba de arhitectura specifică a edificiilor de aici. Toate elementele tablourilor sunt configurate cu claritate, culoarea este subordonată unui desen riguros, executat cu precizie şi mare răbdare. Umorul ne face să zâmbim sau să facem asociaţii care îndeamnă la gândire.

     Alcătuind un tandem deja cunoscut (ei au expus împreună şi la Tecuci), Nicolae Einhorn şi Florian Doru Crihană, doi dintre cei mai activi membri ai Filialei Galaţi a U.A.P.R., au oferit şi de această dată iubitorilor de artă o expoziţie bogată, interesantă, pe cât de incitantă, pe atât de educativă.

                                                                                    Corneliu Stoica

      

Caricatura de presă între pereţi

Despre presa românească, cea dezmembrată de înşişi inepţii ei conducători, directori & directoraşi ce-ar fi capabili să falimenteze şi sapa de lemn, aş fi vrut să nu scriu vreodată ceva. Din silă. Dar s-a ivit un mic eveniment, reflectat minimalist în presa prea ocupată de chiloţării cu anonimi mondeni sau cu suave gângureli politice. Evenimentul impulsionant este expoziţia de caricaturi de presă a renumitului KAL, caricaturistul-editorialist al revistei "The Economist", afişată pe simezele Muzeului Naţional de Artă Contemporană (Muzeu ce anul trecut n-a fost în stare să continue Muzeul Benzii Desenate, oferit la cheie de ICR prin EUNIC şi de pătimaşi colecţionari). 

Romeo Răileanu, Costel Pătrăşcan, Leonte Năstase, KAL, Radu Julian, Terente Şerban

Vernisajul, organizat sub amprenta forte a Ambasadei Americane, a prilejuit o întâlnire între Kevin Kallaugher alias KAL şi câţiva caricaturişti de presă români, mulţi exilaţi din front-page-ul publicaţiilor care se mai îndură să-i menţină pe ştatele de plată. Utilitatea acestei întâlniri au depistat-o participanţii, pentru mine e imperceptibilă, eu rămân cu iluzia că într-o bună zi, liniile satirice ale lui Terente, zeflemeaua acidă a lui Pătrăşcan, chipurile înnodate şi deznodate zămislite de creioanele ludice ale lui Julian, Leonte sau Romeo Răileanu vor fi în prim-plan, pe prima pagină, expuse mari, acoperind cuvintele inutile despre nimic. Şi mi-e dor de Cristian Marcu şi estetica lui grafică sarcastică neînţeleasă de Marius Tucă.

PS: pentru cei doritori de-o reflectare sobră, neciobită de subiectivismul dum-dum, vă invit să citiţi despre eveniment aici & aici.