Roţile istoriei

duminică, 31 martie 2013


Secolul unei vieţi

miercuri, 27 martie 2013


O creatoare de benzi desenate ajunsă la vârstă centenară:
   Margareta Ştefănescu-Ciurdăreanu

         Pe doamna Margareta Ştefănescu-Ciurdăreanu, ilustratoare de carte şi creatoare de benzi desenate, am cunoscut-o în ziua de 12 ianuarie 1979. Funcţionam atunci ca profesor la Şcoala Generală Nr. 29 din Galaţi, coordonam apariţia revistei şcolare „Petale de lumină”, conduceam un cenaclu literar de copii cu aceeaşi denumire şi aflând de la regretatul profesor şi istoric literar Dumitru D. Şoitu că poetul simbolist Eugeniu Ştefănescu-Est, în vârstă la acea dată de 98 de ani, trăieşte în oraşul nostru la fiica sa, ne-am gândit să-i facem o vizită. Am luat legătura telefonic, am stabilit ziua şi ora întâlnirii şi însoţit de un grup de elevi redactori la revista amintită şi membri ai cenaclului, de profesoara de limba franceză Cornelia Ungureanu şi prozatorul Apostol Gurău, în ziua fixată am ajuns în apartamentul familiei Ciurdăreanu, aflat în Blocul C-2 din preajma Bisericii Fortificate „Precista” (soţul doamnei era medicul endocrinolog Ionel Ciurdăreanu). Acele momente petrecute în compania poetului, a ginerelui şi a fiicei sale le-am evocat mult mai târziu într-un articol publicat în revista online „Luceafărul Românesc” şi inclus mai apoi în cartea „Interferenţe” (Editura Sinteze, Galaţi, 2009).

E. Ştefănescu-Est flancat de scriitorii Corneliu Stoica şi Apostol Gurău
(ianuarie 1979)

         Scopul vizitei noastre fiind atunci tatăl doamnei Margareta Ciurdăreanu, gazda nu ne-a vorbit nimic despre dumneaei, nu ne-a spus că este absolventă unei Academii de Arte, că în tinereţe a ilustrat cărţi şi reviste pentru copii în Bucureşti. Anii au trecut, doctorul Ionel Ciurdăreanu a trecut în nefiinţă în 1997, iar pe doamna am redescoperit-o în urma citirii unui articol prin care jurnalista Maria Stanciu a ţinut să o omagieze la împlinirea vârstei de 100 de ani („Galaţeanca din Dicţionarul benzilor desenate, Marga Ştefănescu-Ciurdăreanu, la 100 de ani”, „Viaţa liberă”, 23 martie 2013). Am reluat legătura cu dumneaei, ne-am documentat asupra activităţii ei din domeniul artelor plastice şi iată-ne în măsura de a-i putea schiţa un portret.

E. Ştefănescu-Est şi fiica sa, Marga Ştefănescu
(ianuarie 1979)

         Margareta Ştefănescu-Ciurdăreanu s-a născut la 25 martie 1913 la Bucureşti, fiind primul copil din cei doi ai magistratului Eugeniu Ştefănescu şi ai Virginiei Ştefănescu (născută Malcoci). Tatăl, cunoscut în literatură îndeosebi ca poet simbolist (n. 2 martie 1881, Craiova – m. 2 martie 1980, Galaţi), s-a manifestat şi ca prozator, pictor, caricaturist şi pianist. Rămaşi fără mamă când încă urmau cursurile şcolii primare, Margareta şi fratele său mai mic, Miron, au fost crescuţi de o mătuşă, Lucreţia Malcoci, profesoară la Pensionul de Fete „Notre Dame” din Bucureşti. Ambii copii au avut parte de o instrucţie şi educaţie aleasă. Vădind aptitudini pentru desen încă din anii copilăriei, după studiile liceale făcute la Pensionul Ortodox, Margareta s-a înscris în 1936 la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1940. Aici i-a avut profesori pe Constantin Artachino şi pe Camil Ressu. Lucrează ca graficiană la „Straja Ţării” (cunoscută şi ca „Străjeria”), organizaţie înfiinţată de Regele Carol al II-lea pentru a combate pătrunderea influenţei nefaste a Gărzii de Fier în rândul tineretului din România. În 1940, când Carol al II-lea a abdicat, organizaţia a fost desfiinţată, iar Margareta Ştefănescu este angajată la Editura „Bucur Ciobanul” S.A., pe care o conducea din 1938 scriitorul Mihail Drumeş. Aici a realizat coperţile şi ilustraţia la peste 100 de cărţi pentru copii şi tineret. Colaborează şi cu Editura „Universul”, realizează în întregime grafica revistei „Ziarul Copiilor”, publicaţie în cadrul căreia îi apar ilustraţii şi benzi desenate, este prezentă cu desene în săptămânalele umoristice „Păcală” şi „Nastratin”, ca şi în revistele „Bucuria Copiilor” şi „Mariana”. În „Ziarul copiilor” a văzut lumina tiparului în perioada 1941-1948 şi seriale sale de benzi desenate „Năzdrăvăniile lui Rică”, „D-ale lui Pătruţ”, „Bimbirică”, „Aventurile elevului Hai-Hui”.

Medicul Ionel Ciurdăreanu, E. Ştefănescu-Est, Margareta Ştefănescu
(ianuarie 1979)

 După desfiinţarea în 1948 a presei particulare, Marga Ştefănescu (aşa îşi semna ilustraţiile), lucrează ca graficiană la Ministerul Agriculturii. Este trimisă pentru scurt timp ca profesoară de desen tehnic la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare din Galaţi, înfiinţată în 1948, prima instituţie din ţară cu acest profil. Nu va mai părăsi însă acest oraş. Aici îl cunoaşte pe medicul endocrinolog Ionel Ciurdăreanu, cu care se recăsătoreşte după un mariaj eşuat la Bucureşti. Tatăl său, poetul Eugeniu Ştefănescu-Est, rămas orb în 1952, va fi îngrijit şi îşi va trăi ultimii ani de viaţă în familia fiicei sale, bucurându-se de afecţiunea şi dragostea acesteia. În 1959, Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare a fost transferată în cadrul Institutului Agronomic din Iaşi, iar Margareta Ciurdăreanu va funcţiona, până la pensionarea din 1971, ca profesoară de desen şi de limba franceză în învăţământul preuniversitar din Galaţi. Activitatea îmbrăţişată până în 1948 nu va mai constitui un scop al carierei sale, ea se limitează la ceea ce a realizat până atunci. Numele său însă, ca şi creaţia sa nu pot fi ignorate. 

copertele unor cărţi ilustrate de Marga Ştefănescu
(cca. 1942-1943)


        Artista este inclusă în „Dicţionarul Benzii Desenate în România” de Dodo Niţă şi Virgil Tomuleţ (Editura MJM, Craiova, 2005) şi în „Istoria Benzii Desenate Româneşti”, semnată de Dodo Niţă şi Alexandru Ciubotariu (Editura Vellant, 2010). „Deşi a publicat grafică şi benzi desenate o perioadă scurtă de timp – doar opt ani – Marga Ştefănescu, subliniază Dodo Niţă în Dicţionarul amintit, rămâne în istoria benzii desenate româneşti datorită stilului ei grafic delicat şi expresiv, al personajelor sale bine conturate, care au făcut deliciul multor copii în timpul războiului şi al anilor tulburi de după”. Că este aşa, o dovedeşte şi prezenţa unor lucrări ale sale în expoziţia „77 de ani de bandă desenată românească”, organizată de Institutul Cultural Român la Centrul Belgian al Benzii Desenate din Bruxelles în perioada 26 octombrie 2011 – 20 mai 2012 (curator, Alexandru Ciubotariu, unul din reprezentanţii de marcă ai tinerei generaţii de desenatori B.D.). Printre cărţile ilustrate de Marga Ştefănescu se numără şi „Fata moşului cea cuminte”, basm popular în versuri de Teodor Castrişanu (Editura „Universul”) şi „Sirena cea mică”, poveste de Andersen, adaptare de Moş Ene, unul din multele pseudonime ale lui Mihail Drumeş (Editura „Bucur Ciobanul” S.A.), ale căror coperte le reproducem aici. Dintre serialele B.D., cel mai apreciat rămâne fără îndoială „Năzdrăvăniile lui Rică”, o fermecătoare povestire grafică în centrul căreia se află un băieţel de numai şase ani care, prin peripeţiile săvârşite, a stârnit în epocă interesul şi hazul a mii de cititori-copii. Marga Ştefănescu este o excelentă desenatoare. Linia sa este mlădioasă, elegantă, condusă cu siguranţă. Pata, punctul, virgula, haşurile sunt ingenios folosite. Când se exprimă în culoare, artista îşi alege pigmentul în funcţie de natura subiectului, de situaţiile create în desfăşurarea acţiunii.

Marga Ştefănescu la 100 de ani
(25 martie 2013)

      La cei 100 de ani împliniţi la 25 martie, Margareta Ştefănescu-Ciurdăreanu are vitalitate, este coerentă în vorbire şi limpede în gândire, dispusă să depene amintiri din tinereţe şi din foarte multele călătorii întreprinse peste hotare, să se bucure când vede că nu este uitată şi să constate că noi, cei de astăzi, îi apreciem creaţia din anii tinereţii, prin care ea şi-a adus contribuţia la dezvoltarea ilustraţiei de carte şi a benzii desenate româneşti.

                                                                                      Corneliu STOICA

Doru Axinte: un premiu între talerele balanţei

marți, 26 martie 2013



Văzut de departe, prin prisma numeroaselor saloane tematice, a revistelor şi a site-urilor dedicate caricaturii, Iranul pare a fi devenit pompa cardiacă a întregului univers organic al graficii satirice.

Un alt Salon, un alt exemplu: Festivalul Internaţional al Artelor Vizuale desfăşurat la Teheran sub egida Ministerului Culturii şi Orientării Islamice a propus o raţională temă - justiţia - pentru a fi transplantată din sobrietate în satiră. Participanţi din 23 de ţări au tratat ironia cu legalitate, dar juriul justiţiar, după inevitabilul suspans, a decis o ierarhie necompromiţătoare. Locul al treilea a revenit caricaturistului tulcean Doru Axinte care a primit diploma şi placheta festivalului prin intermediul unui reprezentat al Ambasadei Române la Teheran. Protocolul robei, cum s-ar zice...

 Doru Axinte
Third Prize
5th Fadjr International Festival of Visual Art 2013
(Iran)




Foto-cronica expoziţiei "Satirograful", Doru Axinte, Cuptorul cu lemne, Bucureşti

marți, 19 martie 2013

poarta Cuptorului, intrarea în paradisul bunelor intenţii satirice




 Radu Julian indicator, Doru Axinte zâmbeşte cu suspans, C. Vlădăreanu retras un pas


flori, fete şi băieţi?! nu, nu
flori, şerveţele şi ironii 


ordinea simezei, alegoria satirei


 reflexie bahică


 dungi & rame / rame & dungi


 un serios caricaturist asortat cu simeza: Doru Axinte


 ALEX şi Doru Axinte
în completarea capilară


 stripuri


puloverul roşu-toreador al lui Cristian Mihăilescu, pletele lui ALEX, seriozitatea unui pahar cu vin în mâna lui Cristi Topan şi disciplina cafegiului Julian Pena-PAI


 asaltul lui Radu Julian contra contemplaţiei


 două costume la una cămaşă răzvrătită:
Doru Axinte, Radu Julian, ALEX


Esenţa şi absenţa: Albert Poch (1930-2013)

vineri, 15 martie 2013

23 decembrie 1930, Babadag - 2 martie 2013, Bucureşti

Născut pe 23 decembrie 1930 la Babadag, Albert Poch, împreună cu familia, a suferit o deportare în 1941. Într-o ironie maladivă a vieţii, peste exact 70 de ani suferă o nouă deportare, la îndemnul urmaşilor (sau mai bine spus în numele aceluiaşi ministru criminal de război care semnase actul deportărilor evreilor) este evacuat din propria-i casă pe care o deţinea legal, doar că, diabolică coincidenţă, blocul fusese construit de acelaşi individ odios care trimisese la moarte mii de inocenţi.

Între două aceste momente de cumpănă, viaţa lui Albert Poch s-a petrecut pe muchia suplă-tăioasă a ironiei, a fost arc şi săgeată simultan pentru un tonus mai bun al ridicolului vieţii.

Student al lui Jules Perahim, este impulsionat de acesta să publice caricatura la "Urzica", debutând în 1951 şi ne mai lipsind din paginile revistei până la mazilirea sa din 1984. În prima perioada desenele au fost conformiste, în terna linie propagandistică, dar în siajul timpului Albert Poch şi-a înaripat peniţele şi creioanele devenind un maestru radical al replicilor. N-a fost un rebel al artei, un avântat care să scoată sabia, din contră, a fost un om al măsurii, al precauţiei, dar a fost omul-care-a-deschis-fereastra pentru caricatura românească : a iniţiat Salonul Umoriştilor în 1968, tot în aceea perioadă a stabilit prima punte între caricatura românească şi Saloanele internaţionale tematice, a promovat înfiinţarea Saloanelor de caricatură din ţară, a debutat numeroşi caricaturişti ce-au devenit nume de marcă în grafica satirică românească şi internaţională. Toate acestea au avut forma unor plămâni prin care generaţii întregi de graficieni au respirat fantezii cu mai mult sau mai puţin tumult ironic.

După 1990 s-a implicat activ în editarea unor reviste satirice, a realizat în 2002 cea mai mare expoziţie de caricatură post-decembristă, lucra coperte pentru Editura Hasefer, avea planuri pentru o pinacotecă a graficii satirice româneşti, se încăpăţana să râdă în faţa bolii cardiace şi a necazurilor existenţiale ce-l erodau.

Acest final de drum, nu este sfârşitul unei vieţi, ci dispariţia întreaga a unei epoci, ultimul creionard din casta caricaturiştilor de gală – Matty, Nell Cobar, Cik Damadian – Albert Poch a închis uşa după el, « Urzica » s-a ofilit complet şi gândul mă duce spre o veche butadă : cei bătrâni pleacă prea repede, cei tineri întârzie să vină....


[panou foto de Teodora Creţu]

Doru Axinte - Satirograful

marți, 12 martie 2013


Doru Axinte & euforia balcanică

sâmbătă, 9 martie 2013

Strumica macedoneană, în plină voluptate balcanică, piperată slavo-oriental, îşi scoate anual taifasul şi veselia pentru un carnaval local, o feerie tradiţională care s-a întrupat şi într-un festival de caricatură, ajuns la a XIVa ediţie. Caricaturistul Doru Axinte, ale cărui lucrări le puteţi încă savura în expoziţia sa personală panopliată pe simezele Casei Avramide din Tulcea, a intrat în entuziasmul temei competiţionale, propunând o exuberantă caricatură ce i-a adus un important premiu - Silver Plaque.

Doru Axinte
Silver Plaque
theme: carnaval
XIV IFCA Strumica 2013
(Macedonia)


Rules of HumoDeva International Cartoon Contest

joi, 7 martie 2013




The 7th HumoDEVA INTERNATIONAL CARTOON CONTEST – Deva, 2013, Romania
The event is a part of the 13th edition of Deva anual Humor Festival Liviu Oros.

R  U  L  E  S

1. The artworks must be presented in a FREE THEME, under the categories:
A.   CARTOON: drawings without any relation to a specific fact;
B.   CARICATURE: portrait with anatomic and psychological distortion of well known personalities;
C.   STRIP: drawings in sequential panels;
D.   HUMOROUS PHOTOS (PICS): good-humored photos with universal theme.

2. The 7th HumoDEVA INTERNATIONAL CARTOON CONTEST is an open competition for cartoonists all over the world. The Participation on the International Contest is free of charge. For all the cartoonists accepted in the contest, the drawings will be displayed FREE OF CHARGE on HumoDEVAs site.

3. You can submit an unlimited number of entries. The Deadline for sending works by e-mail is 30 March 2013 at the e-mail address humodeva@gmail.com .  

4. The works must be digitized in 300 DPI resolution, RGB color mode, in JPG format, with the maximum limit of 10 MB. Works should be accompanied by the author’s photo or caricature and a short biography in English, including date of birth, education, profession, citizenship, awards, publications and exhibitions.

5. The decisions of the Jury are final. The Jury will award the following prizes for the best works, no mater the categories:
The FIRST PRIZE _____________ 1000 $ and Special Honor Diploma
The SECOND PRIZE  ___________   500 $ and Special Honor Diploma
The THIRD PRIZE  ____-_________ 300 $ and Special Honor Diploma
10 “Prizes of Excellence” _______                 Special Honor Diploma
Other Special Prizes offered by the sponsors may be awarded.

6. The contest results will be announced on the HumoDEVA 2013 web site in 5 april 2013.
The prizes can be paid in Deva or can be posted to the cost of the receiver. The organizer does not assume any liability regarding taxes or bank charges. The originals of the prize winning works should be sent in maximum two weeks from the results announcement, well wraped and protected against damages. Atention, this is a condition for your money prize sending!
The mail adress for sending originals is:
CRISAN PUBLISHING HOUSE, Mihai Viteazu bl 47, ap 1, 330.091 Deva, jud. Hunedoara, ROMANIA.


7. All selected cartoonists will get, free of charge, a full-color Catalogue of the 2013 HumoDEVA INTERNATIONAL CARTOON CONTEST in PDF format.

8. The organizers retain the right to use all the drawings received to promote HumoDAEVA competition & Liviu Oros Festival (to make exhibitions in Romania or abroad, to publish them in newspapers, magazines, books, posters, postal cards, internet, multimedia products and in any other form, without any compensation or fee to the authors).

9. For further information: phone 0040 - 721328855, e-mail: humodeva@gmail.com .      

10. By submitting the works to The HumoDÆVA INTERNATIONAL CARTOON CONTEST, the artists accept the decisions of the Jury and the rules printed above.  

Horia CRISAN,                                                                                                    Liviu STANILA,
Founder of                                                                                                        Co-founder and Art Director of 





Dear Friend,

Starting with 2001, The HumoDEVA INTERNATIONAL CARTOON CONTEST has a new dimension – a world wide, permanent one. Any inhabitant of the planet – which has access to the Internet, of course – can see the Exhibitions (sitting comfortably at home, in his armchair), and also the prizes and the selected drawings. Those exhibitions are open non-stop, 7 days a week, from 0 until 24! And there is no entrance fee!

You can view and review at any time your cartoons witch are displayed here, or you can invite your friends to see your works. You can save the works you like, e - mail them to whoever you wish or share them.
For all of this, it’s enough to click HumoDEVA.

In 2013, as soon as the works arrive at us, we will select and display them in the virtual gallery of HumoDEVA 2013 . So, you can visit us from time to time, to see if your drawings arrived, how many of them were selected for the contest, and to see if you are one of the winners!

GOOD LUCK!

         

Foto-cronica expoziţiei Doru Axinte, Casa Avramide, Tulcea

marți, 5 martie 2013


  












Foto-cronica expoziţiei "Caricaturi, nu vorbe!" - Nic. Lengher, Timişoara

duminică, 3 martie 2013










Veneţia între umor, ape şi umori

vineri, 1 martie 2013