Dum-Dum: Secolul unei vieţi

O creatoare de benzi desenate ajunsă la vârstă centenară:

Margareta Ştefănescu-Ciurdăreanu

Pe doamna Margareta Ştefănescu-Ciurdăreanu, ilustratoare de carte şi creatoare de benzi desenate, am cunoscut-o în ziua de 12 ianuarie 1979. Funcţionam atunci ca profesor la Şcoala Generală Nr. 29 din Galaţi, coordonam apariţia revistei şcolare „Petale de lumină”, conduceam un cenaclu literar de copii cu aceeaşi denumire şi aflând de la regretatul profesor şi istoric literar Dumitru D. Şoitu că poetul simbolist Eugeniu Ştefănescu-Est, în vârstă la acea dată de 98 de ani, trăieşte în oraşul nostru la fiica sa, ne-am gândit să-i facem o vizită. Am luat legătura telefonic, am stabilit ziua şi ora întâlnirii şi însoţit de un grup de elevi redactori la revista amintită şi membri ai cenaclului, de profesoara de limba franceză Cornelia Ungureanu şi prozatorul Apostol Gurău, în ziua fixată am ajuns în apartamentul familiei Ciurdăreanu, aflat în Blocul C-2 din preajma Bisericii Fortificate „Precista” (soţul doamnei era medicul endocrinolog Ionel Ciurdăreanu). Acele momente petrecute în compania poetului, a ginerelui şi a fiicei sale le-am evocat mult mai târziu într-un articol publicat în revista online „Luceafărul Românesc” şi inclus mai apoi în cartea „Interferenţe” (Editura Sinteze, Galaţi, 2009).

E. Ştefănescu-Est flancat de scriitorii Corneliu Stoica şi Apostol Gurău

(ianuarie 1979)

Scopul vizitei noastre fiind atunci tatăl doamnei Margareta Ciurdăreanu, gazda nu ne-a vorbit nimic despre dumneaei, nu ne-a spus că este absolventă unei Academii de Arte, că în tinereţe a ilustrat cărţi şi reviste pentru copii în Bucureşti. Anii au trecut, doctorul Ionel Ciurdăreanu a trecut în nefiinţă în 1997, iar pe doamna am redescoperit-o în urma citirii unui articol prin care jurnalista Maria Stanciu a ţinut să o omagieze la împlinirea vârstei de 100 de ani („Galaţeanca din Dicţionarul benzilor desenate, Marga Ştefănescu-Ciurdăreanu, la 100 de ani”, „Viaţa liberă”, 23 martie 2013). Am reluat legătura cu dumneaei, ne-am documentat asupra activităţii ei din domeniul artelor plastice şi iată-ne în măsura de a-i putea schiţa un portret.

E. Ştefănescu-Est şi fiica sa, Marga Ştefănescu

(ianuarie 1979)

Margareta Ştefănescu-Ciurdăreanu s-a născut la 25 martie 1913 la Bucureşti, fiind primul copil din cei doi ai magistratului Eugeniu Ştefănescu şi ai Virginiei Ştefănescu (născută Malcoci). Tatăl, cunoscut în literatură îndeosebi ca poet simbolist (n. 2 martie 1881, Craiova – m. 2 martie 1980, Galaţi), s-a manifestat şi ca prozator, pictor, caricaturist şi pianist. Rămaşi fără mamă când încă urmau cursurile şcolii primare, Margareta şi fratele său mai mic, Miron, au fost crescuţi de o mătuşă, Lucreţia Malcoci, profesoară la Pensionul de Fete „Notre Dame” din Bucureşti. Ambii copii au avut parte de o instrucţie şi educaţie aleasă. Vădind aptitudini pentru desen încă din anii copilăriei, după studiile liceale făcute la Pensionul Ortodox, Margareta s-a înscris în 1936 la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1940. Aici i-a avut profesori pe Constantin Artachino şi pe Camil Ressu. Lucrează ca graficiană la „Straja Ţării” (cunoscută şi ca „Străjeria”), organizaţie înfiinţată de Regele Carol al II-lea pentru a combate pătrunderea influenţei nefaste a Gărzii de Fier în rândul tineretului din România. În 1940, când Carol al II-lea a abdicat, organizaţia a fost desfiinţată, iar Margareta Ştefănescu este angajată la Editura „Bucur Ciobanul” S.A., pe care o conducea din 1938 scriitorul Mihail Drumeş. Aici a realizat coperţile şi ilustraţia la peste 100 de cărţi pentru copii şi tineret. Colaborează şi cu Editura „Universul”, realizează în întregime grafica revistei „Ziarul Copiilor”, publicaţie în cadrul căreia îi apar ilustraţii şi benzi desenate, este prezentă cu desene în săptămânalele umoristice „Păcală” şi „Nastratin”, ca şi în revistele „Bucuria Copiilor” şi „Mariana”. În „Ziarul copiilor” a văzut lumina tiparului în perioada 1941-1948 şi seriale sale de benzi desenate „Năzdrăvăniile lui Rică”, „D-ale lui Pătruţ”, „Bimbirică”, „Aventurile elevului Hai-Hui”.

Medicul Ionel Ciurdăreanu, E. Ştefănescu-Est, Margareta Ştefănescu

(ianuarie 1979)

După desfiinţarea în 1948 a presei particulare, Marga Ştefănescu (aşa îşi semna ilustraţiile), lucrează ca graficiană la Ministerul Agriculturii. Este trimisă pentru scurt timp ca profesoară de desen tehnic la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare din Galaţi, înfiinţată în 1948, prima instituţie din ţară cu acest profil. Nu va mai părăsi însă acest oraş. Aici îl cunoaşte pe medicul endocrinolog Ionel Ciurdăreanu, cu care se recăsătoreşte după un mariaj eşuat la Bucureşti. Tatăl său, poetul Eugeniu Ştefănescu-Est, rămas orb în 1952, va fi îngrijit şi îşi va trăi ultimii ani de viaţă în familia fiicei sale, bucurându-se de afecţiunea şi dragostea acesteia. În 1959, Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare a fost transferată în cadrul Institutului Agronomic din Iaşi, iar Margareta Ciurdăreanu va funcţiona, până la pensionarea din 1971, ca profesoară de desen şi de limba franceză în învăţământul preuniversitar din Galaţi. Activitatea îmbrăţişată până în 1948 nu va mai constitui un scop al carierei sale, ea se limitează la ceea ce a realizat până atunci. Numele său însă, ca şi creaţia sa nu pot fi ignorate.

copertele unor cărţi ilustrate de Marga Ştefănescu

(cca. 1942-1943)

Artista este inclusă în „Dicţionarul Benzii Desenate în România” de Dodo Niţă şi Virgil Tomuleţ (Editura MJM, Craiova, 2005) şi în „Istoria Benzii Desenate Româneşti”, semnată de Dodo Niţă şi Alexandru Ciubotariu (Editura Vellant, 2010). „Deşi a publicat grafică şi benzi desenate o perioadă scurtă de timp – doar opt ani – Marga Ştefănescu, subliniază Dodo Niţă în Dicţionarul amintit, rămâne în istoria benzii desenate româneşti datorită stilului ei grafic delicat şi expresiv, al personajelor sale bine conturate, care au făcut deliciul multor copii în timpul războiului şi al anilor tulburi de după”. Că este aşa, o dovedeşte şi prezenţa unor lucrări ale sale în expoziţia „77 de ani de bandă desenată românească”, organizată de Institutul Cultural Român la Centrul Belgian al Benzii Desenate din Bruxelles în perioada 26 octombrie 2011 – 20 mai 2012 (curator, Alexandru Ciubotariu, unul din reprezentanţii de marcă ai tinerei generaţii de desenatori B.D.). Printre cărţile ilustrate de Marga Ştefănescu se numără şi „Fata moşului cea cuminte”, basm popular în versuri de Teodor Castrişanu (Editura „Universul”) şi „Sirena cea mică”, poveste de Andersen, adaptare de Moş Ene, unul din multele pseudonime ale lui Mihail Drumeş (Editura „Bucur Ciobanul” S.A.), ale căror coperte le reproducem aici. Dintre serialele B.D., cel mai apreciat rămâne fără îndoială „Năzdrăvăniile lui Rică”, o fermecătoare povestire grafică în centrul căreia se află un băieţel de numai şase ani care, prin peripeţiile săvârşite, a stârnit în epocă interesul şi hazul a mii de cititori-copii. Marga Ştefănescu este o excelentă desenatoare. Linia sa este mlădioasă, elegantă, condusă cu siguranţă. Pata, punctul, virgula, haşurile sunt ingenios folosite. Când se exprimă în culoare, artista îşi alege pigmentul în funcţie de natura subiectului, de situaţiile create în desfăşurarea acţiunii.

Marga Ştefănescu la 100 de ani

(25 martie 2013)

La cei 100 de ani împliniţi la 25 martie, Margareta Ştefănescu-Ciurdăreanu are vitalitate, este coerentă în vorbire şi limpede în gândire, dispusă să depene amintiri din tinereţe şi din foarte multele călătorii întreprinse peste hotare, să se bucure când vede că nu este uitată şi să constate că noi, cei de astăzi, îi apreciem creaţia din anii tinereţii, prin care ea şi-a adus contribuţia la dezvoltarea ilustraţiei de carte şi a benzii desenate româneşti.

Corneliu STOICA