Florian Doru Crihană – Călător prin 21 de secole

marți, 2 aprilie 2013


            Noua expoziţie de pictură umoristică a lui Florian Doru Crihană, „21 de secole şi Sfârşitul Lumii”, găzduită de Galariile de Artă „Nicolae Mantu” din Galaţi, este tot una tematică. După ciclurile intitulate „Lumea copiilor”, „Potrete”, „Nuduri”, „Veneţia”, „Titanic”, „Turnul Effel”, „Omul de zăpadă”, „Broderii de Burges”, prin care el şi-a dovedit din plin fertilitatea imaginaţiei şi verva satirică, dar şi seriozitatea cu care ştie să se documenteze, iată-l acum abordând o temă mult prea largă, cu subiecte care conţin imagini dintr-o perioadă de timp ce începe cu secolul I al erei noastre şi se termină în prezent. Dar dacă tematica celorlalte cicluri a fost aleasă de artist, în această nouă expoziţie ea a fost impusă de colecţionarii Daniela şi Lucian Drăguşin, cei care i-au achiziţionat toate lucrările. Practic, tablourile au fost executate după dorinţa comanditarilor. Artistul a avut libertatea să-şi aleagă pentru reprezentarea vizuală cele mai semnificative evenimente din fiecare secol străbătut de omenire, însă atunci când comanditarii au avut îndoieli, i-au sugerat ei ce anume să fixeze pe carton. Au purtat lungi discuţii, şi-au armonizat părerile. Florian Doru Crihană chiar mărturiseşte la sfârşitul acestei etape de creaţie desfăşurată pe durata unui an şi jumătate: „A fost un schimb de păreri «în trei» despre lumea în care trăim şi despre evoluţia ei. Adeseori ne-am contrazis şi nu am ajuns la un consens nici până azi. Dar am ştiut toţi trei să cedăm pentru ca seria de lucrări să meargă înainte. Ca artist, am recepţionat cu interes şi adeseori cu surprindere şi concepţia colecţionarului de artă. Colecţionarul vede opera de artă pornită la drum mai lung decât artistul, având ca destinaţie, de exemplu, licitaţia”. Aşadar, ce să înţelegem de aici, că cel care cumpără o lucrare urmăreşte atât valoarea artistică a acesteia, dar ca orice investitor se gândeşte şi la ce profituri financiare i-ar putea aduce pe piaţa artei lui sau celor prin proprietatea cărora ar trece ea, acum sau în viitor.

      Dacă imaginile figurate pe carton de Florian Doru Crihană sunt cele mai reprezentative pentru evenimentele pe care istoria omenirii le-a înregistrat, rămâne de văzut, esenţial este că autorul îşi dovedeşte şi de această dată forţa inventivă a talentului său, găsirea unor soluţii care să conţină elemente umoristice care să descreţească fruntea privitorului şi să-i aducă zâmbetul pe buze. Totuşi, în expoziţie sunt şi lucrări al căror conţinut este mai mult tragic, în faţa cărora nu ne vine să râdem deloc, ci să ne întristăm, să gândim, să medităm asupra desfăşurării unor evenimente, a rolului pe care l-au avut unele personalităţi în istoria popoarelor şi a lumii.


          Iată de pildă, pentru secolul I e.n., Crihană a ales ca motiv Jertfa cristică („Ierusalim”). Iisus nu apare în spaţiul plastic, reprezentată este doar crucea. Deşi bara orizontală a acesteia indică Palatul guvernatorului roman în Iudeea, Ponţiu Pilat, locul de unde a pornit hotărârea de a-l osândi pe Iisus, ca decizie luată la cerea mulţimii învrăjbite, furioase, imaginea monumentală a crucii, purtând semnele cuielor cu care Mântuitorul a fost ţintuit şi urmele sângelui Său, este de un tragism sfâşietor.


          Şirul evenimentelor continuă cu războaiele daco-romane din anii 101-102, 105-106 („Sarmisegetusa”). Ansamblul este dominat de Columna lui Traian de la Roma şi de steagul dacilor, un şarpe cu cap de lup. Coada şarpelui este unită cu statuia lui Traian la nivelul bustului împăratului. Aluzie la geneza poporului român. Pentru secolul III, când menţionează autorul a fost consemnată folosirea roabei, aceasta este reprezentată exagerat ca proporţii, intersectând cu braţele ei zig-zagul zidului chinezesc. Ne întâlnim în continuare cu figura lui Constantin cel Mare (sec, IV), cu împăratul Justinian (sec. VI). Acesta din urmă este văzut în postura în care îi mulţumeşte preşedintelui Turciei, Mustafa Kemal Atatürk, pentru că în 1935 a declarat muzeu Biserica „Sfânta Sofia” („Sfânta Înţelepciune”). 


             Ctitoria, după cum se ştie, a fost înălţată de el între anii 532-537 şi transformată în moschee de sultanul Mehmed al II-lea după cucerirea Constantinopolului (29 mai 1453). Prin acest act recuperator s-a pus în valoare compoziţia „Iisus Pantocrator” de pe cupolă, prin înlăturarea de pe ea a tencuielii cu care fusese acoperită, ca şi frescele admirabile pe care sfântul lăcaş bizantin le posedă. 


            Invadarea Europei de către vikingi, moment figurat printr-o uriaşă balenă purtând pe cap o cască de războinic (sec. IX), construirea Palatului Dogilor din Veneţia în anul 814 (simbolic figurat) şi inventarea compasului magnetic (sec. XII), folosirea prafului de puşcă în China (sec. XIII), apariţia culegerii de o sută de povestiri „Decameronul” a celui mai ilustru prozator italian din epoca Renaşterii, Giovanni Boccaccio (1353), urcarea pe tron a lui Vlad Tepeş (1448) şi naşterea lui Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452), căderea Constantinopolului (1453), teoria heliocentrică a lui Copernic asupra Universului, profeţiile lui Nostradamus (sec. XVI), perfecţionarea telescopului de către Newton şi Galileo Galilei (sec. XVII), inventarea pianului de către italianul Bartolomeo Cristofor, epoca de aur a pirateriei, apariţia francmasoneriei şi extinderea ei (sec. XVIII), construcţia zepelinelor şi a primelor avioane (sec. XIX), construirea primei locomotive cu abur de către George şi Robert Stephenson (1825), drama lui Van Gogh, Teoria relativităţii a lui Einstein (1916) etc. sunt evenimente pe marginea cărora Florian Doru Crihană plăsmuieşte compoziţii presărate cu umor grafic inteligent, care nu în toate tablourile este descoperit cu uşurinţă, ci printr-o parcurgere atentă a lucrărilor. 


        Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo în propria maşină şi declanşarea Primului Război Mondial este înfăţişată destul de simplu, cu puţine mijloace grafice, dar semnificative. Bucla semnăturii arhiducelui închide în ea silueta aproape verticală a unui tanc, creând un spaţiu care sugerează iminenţa atacului armat („Semnat Franz Ferdinand”). Într-un alt tablou, Hitler, Stalin şi Bill Clinton sunt supuşi detectorului de minciuni. Lângă Clinton se află … Monica Lewinski („Detectorul de minciuni”). Pătrunderea omului în spaţiul cosmic, aterizarea pe lună, atacurile Al-Qaeda împotriva Statelor Unite ale Americii, predicţiile în legătură cu Sfârşitul Lumii, dezbaterile alarmante de la posturile TV şi din presă pe marginea acestui subiect sunt alte prilejuri care îi dau posibilitatea lui Florian Doru Crihană să pună în evidenţă satira şi umorul penelului său („Primul pas pe lună”, „Castle Garden”, „Bateria”, „Titanic într-o lume inexistentă”, „Un aisberg pentru Sfârşitul lumii”, „Noul Calendar Maya”, „Torul”).


               Sfârşitul călătoriei imaginare prin secole este înfăţişat printr-o compoziţie în care cei trei protagonişti, colecţionarii şi artistul, se află într-o nacelă atipică a unui balon cu aer cald. Colecţionarii par liniştiţi, satisfăcuţi, în timp ce Crihană, în postura unui fochist, cu şorţ de protecţie, cu o lopată în mâini, priveşte atent către posibilii admiratori ai călătoriei şi realizărilor sale. În prim plan este înfăţişat un şir de rame goale. Semnificaţia? Lăsăm să o descopere cei care îi vor vedea lucrările („Călătoria”).


           Din punct de vedere plastic, Florian Doru Crihană îşi dovedeşte şi cu această nouă expoziţie calităţile sale de foarte bun desenator şi colorist. Îl preocupă într-un grad foarte înalt detaliile şi acţionează în acest sens cu răbdarea unui gravor renascentist. Elementelor reale, concrete, le adaugă de multe ori altele din recuzita suprarealistă, ceea ce sporeşte forţa emoţională a lucrărilor şi le accentuează caracterul lor umoristic. Nu o dată apelează la metaforă şi simbol. Din punct de vedere cromatic, el rămâne în continuare un explorator al zonei griurilor şi al unor tonuri de mare rafinament. Ştie să fie senin în exprimare, dar şi dramatic, prin apelul la brunuri întunecate şi contraste evidente. Este stăpân pe legile perspectivei, construieşte cu siguranţă, asigură ansamblurilor echilibru compoziţional.


           Având o comandă specială, cu o tematică impusă de cei doi colecţionari, Florian Doru Crihană a avut curajul să accepte provocarea acestora şi să creeze o suită de 40 de lucrări care să-i mulţumească atât pe aceştia, dar mai ales pe sine, în calitate de creator. Expoziţia se înregistrează ca un nou succes al artei sale, ca o manifestare artistică majoră, care-i confirmă talentul viguros, inventivitatea, originalitatea şi justifică numeroasele premii naţionale şi internaţionale obţinute de-a lungul anilor, ca şi prezenţa creaţiei sale în marile muzee ale lumii alături de personalităţi celebre.

                                                                                      Corneliu STOICA


0 comentarii: