Hronica humorului fără hotar

Expoziţia de caricatură „Polonia vs. Crihană”

După ce în 2006 Institutul Polonez din Bucureşti şi Muzeul de Artă Vizuală Galaţi au organizat la sediul acestuia din urmă expoziţia „Caricatura poloneză contemporană – Noua generaţie şi cei trei maeştri”, aceleaşi două instituţii au revenit în cursul lunii septembrie a.c. cu încă o manifestare de profil, intitulată „Polonia versus Crihană”. Pe simezele din sala „Ioan Simion Mărculescu” au fost reunite creaţiile unui număr de cinci caricaturişti: polonezii Henryk Cebula, Andrzej Graniak, Grzegorz Szumowski, Jacek Frackiewicz şi românul Florian Doru Crihană, gălăţean al cărui nume a trecut de mult graniţele ţării, deţinător până acum al unui număr de 20 de premii naţionale şi 76 de premii internaţionale. Numai la Festivalul „Satyrykon” de la Legnica (Polonia), acesta a obţinut zece premii între 1990-2006, între care trei medalii de aur.

Deşi din ţări şi localităţi diferite, ceea ce-i uneşte pe cei cinci expozanţi este faptul că toţi cultivă o caricatură cu un umor de foarte bună calitate, abordând subiecte extrase din realitatea politică, economică şi social-culturală, din mediul sportiv, din viaţa intimă a cuplurilor, din zona oamenilor de afaceri. Ei se ridică cu vehemenţă împotriva corupţiei şi a unor vicii umane, găsind soluţii plastice originale, în stilul caracteristic fiecăruia. Toţi cei cinci artişti sunt personalităţi cu un profil bine conturat, inconfundabili în exprimare, care chiar dacă prin creaţia lor satirică nu fac să cadă guverne, să înlăture rele împovărătoare de la o zi la alta, cred în crezul lor artistic şi ştiu să aducă zâmbetul pe buze, să strecoare în inimi buna dispoziţie şi voia bună.

În grupajul de lucrări semnate de Henryk Cebula descoperim un caricaturist incisiv, practicând un desen redus la esenţial, al cărui element explorat cu ingeniozitate este în primul rând linia, urmată de haşuri, puncte, pete, de folosirea albului suprafeţei cartonului. Imaginile sunt aerate, iar umorul este obţinut din ridicolul situaţiilor imaginate şi al personajelor ce populează compoziţiile sale (oameni, păsări, animale, gasteropode). Andrzej Graniak, Grzegorz Szumowski şi Jacek Frackiewicz sunt mai picturali, se folosesc de avantajele culorii, construiesc uneori personaje monumental concepute, cu trăsături vădit ironice, alteori îşi exercită verva satirică în scene care nu depăşesc limitele firescului. Umorul este tăios, inteligent, poantele nu se lasă descoperite totdeauna cu uşurinţă. Remarcabile sunt cele două portrete-şarjă ale lui Grzegorz Szumowski reprezentându-i pe pictorul Salvador Dali şi pe actorul american Robert De Niro, ambii înfăţişaţi utilizând grafisme şi nuanţe cromatice de mare subtilitate.

Florian Doru Crihană a expus 20 de lucrări, cam cât într-o expoziţie personală. Sunt tablouri realizate în ulei pe carton, tehnică ce l-a individualizat pe artist în lumea caricaturiştilor şi l-a impus în cadrul concursurilor internaţionale ale umorului. Înşiruirea şi numai a câtorva titluri, precum „Ciclism”, „Electrică”, „Trapez”, „Ecologică”, „Ovaţii”, „Convoi”, „Depozit”, „Trecerea interzisă”, „Tranzacţie”, „Plan de evadare”, „Faliment”, poate să ne edifice asupra diversităţii subiectelor abordate, să ne introducă în universul creaţiei sale satirice. Pictura lui dezvăluie un imaginar productiv, putere de seducţie. Mecanismele gândirii sunt solicitate la înalte cote. Desenul este precis, urmărind atât detaliul semnificativ, cât şi crearea unor ansambluri compoziţionale armonios arhitecturate. Culoarea este aşezată cu trăsături fine de pensulă, întinsă în mase compacte, în tonuri subtil nuanţate.

Confruntarea pe aceleaşi simeze a celor patru caricaturişti polonezi cu Florian Doru Crihană este benefică estetic pentru fiecare iubitor de artă. Manifestarea în sine este un act cultural de prestigiu, care întăreşte relaţiile de prietenie şi colaborare dintre cele două popoare şi aduce aproape de inima fiecăruia umorul de foarte bună calitate.

Corneliu STOICA

critic de artă