Scrutarea ideilor scurte

luni, 10 noiembrie 2008



Inginer de profesie, Marian Şerban (n. 3 iunie 1959) a debutat în calitate de caricaturist în anul 2000 în paginile ziarului „Viaţa liberă” din Galaţi şi a suplimentului acestuia „Weekend Magazin”, în care publică şi în prezent cu regularitate. A obţinut câteva premii importante la Festivalul Internaţional „Constantin Tănase” de la Vaslui, la Festivalul Naţionsal de Caricatură de la Gura Humorului, la Festivalul de Umor „Mărul de Aur” de la Bistriţa, la Festivalul Internaţional de Caricatură de la Urziceni, iar acum şi-a deschis cea de a doua expoziţie personală, găzduită de Galeriile „Umor la etaj” din cadrul redacţiei ziarului „Viaţa liberă”.

Pe simeze sunt expuse 31 de lucrări umoristice realizate în ulei şi tempera pe carton. Privindu-le, remarcăm în primul rând prezenţa unei palete largi a subiectelor abordate, ca şi preocuparea artistului de a găsi soluţii plastice care să-i exprime cât mai bine ideile şi sentimentele. Poluarea Galaţiului de către Combinatul Siderurgic, recluziunea din penitenciare, lipsa emisiunilor culturale din emisiunile posturilor de televiziune, hoţia, corupţia, lăcomia etc. sunt transpuse în imagini în care ironia şi umorul provoacă zâmbete, o stare de bună dispoziţie, dar în acelaşi timp şi îngrijorează gândind la sănătatea oamenilor şi la urmările pe care le pot avea nepăsarea şi lipsa de responsabilitate a celor încondeiaţi în imaginile desenate. Tăierea abuzivă a pădurilor este obiectivată printr-o secvenţă în care un infractor doboară copacii la adăpostul unei cagule („Călăul modern”). Un ins trece fără nici o grijă prin faţa unei Bănci de valori cu un elefant, netemându-se că cineva i-ar putea fura preţioşii fildeşi ai pahidermului („Cu valorile la purtător”).



Don Quijote ia o moară de vânt drept cabaretul Mouline Rouge (Don Quijote la Mouline Rouge). Un ţăran român şi-a legat măgarul de un indicator pe care scrie PUE, iar el odihneşte la umbra unui copac („Parcare europeană”).



Doi bodyguarzi masivi păzesc o biată puşculiţă („Doi bodyguarzi şi puşculiţa”). Într-o sală de teatu, plină până la refuz, spectatorii aşteaptă să se ridice cortina şi să înceapă jocul actorilor. Ea rămîne însă coborâtă, având scris cu litere mari titlul comediei lui Molière: „Bolnavul închipuit” (”Bolnavul închipuit”). Ajuns la bătrâneţe bolnav şi sărac, fostului fotbalist nu i-a rămas decât, împreună cu soţia, să-şi admire trofeele primite în tinereţe („Gloria fotbalistului”).

Situaţiile comice sunt multiple. Este adevărat că de multe ori umorul este sec, dar lucrările atrag prin realizarea lor plastică. Marian Şerban este un foarte bun desenator şi colorist. El şi-a creat un anumit tip de personaj, pe care-l cultivă cu aplomb. Este personajul gonflabil, mătăhălos, care stârneşte râsul prin proporţiile sale şi prin greutatea cu care se mişcă. Gama de griuri colorate este folosită cu multă fineţe, alături de acribia cu care graficianul asigură perspectiva spaţială a fiecărei lucrări, utilizând fie linia, aşezarea în pagină a elementelor, fie modulaţiile cromatice.



Cu această a doua expoziţie personală a sa, intitulată „Idei scurte”, Marian Şerban demonstrează că este un caricaturist cu un penel sigur şi că lucrările sale merită toată atenţia din partea iubitorilor de artă şi a tuturor acelora pentru care umorul este o hrană sipirituală de care nu se pot lipsi.

Corneliu STOICA


[credite foto vernisaj: Florian Doru Crihană / credite foto caricaturi: Corneliu Stoica]

Reconstituirea

duminică, 9 noiembrie 2008


Patru graficieni polonezi “protestatari” se revoltă împotriva unui gălăţean pe simezele galeriilor de artă, a muzeelor şi centrelor culturale din România.
Institutul Polonez Bucureşti în colaborare cu Muzeul de Artă Vizuală Galaţi prezintă la Centrul European de Creaţie “Ateneu Tătăraşi” din Iaşi expozitia de caricatură “Polonia vs. Crihană”. Evenimentul este o iniţiativă a caricaturistului Florian Doru Crihană, cîştigător a numeroase premii la concursuri în Polonia, între care trei Medalii de Aur la prestigiosul festival Satyrykon. Gălăţeanul a dorit să facă un gest de fair-play, dîndu-le posibilitatea graficienilor polonezi să se “răzbune” chiar în România. Ei sînt Henryk Cebula, Andrzej Graniak, Jacek Frackiewicz şi Grzegorz Szumowski. Expozitia a fost prezentată în premieră în luna septembrie la Galaţi. Vernisajul de la Iaşi are loc pe 10 noiembrie la ora 18.00, iar expoziţia durează pînă pe 1 decembrie 2008.

Florian Doru Crihană

[în imagine: lucrare de Grzegorz Szumowski, “Robert de Niro” – acrilic pe carton, 29/20cm, colecţie privată]

Idei scurte, zâmbete lungi

miercuri, 5 noiembrie 2008


Marian Şerban, un produs din creuzetul laboratorului lui Florian Doru Crihană, va deschide expoziţia cu tema “Idei scurte” pe simezele galeriei “Umor la etaj” din Galaţi.

Cele 30 de lucrări în ulei pe carton şi tempera vor putea fi admirate/ disputate/ discutate în perioada 7 noiembrie – 10 decembrie. Ideile scurte pot alungi zâmbetele….


Buletin Informativ - noiembrie 2008

marți, 4 noiembrie 2008


Noul număr (10/58, nov. 2008) al “Buletinului Informativ – Colecţia Crihană” cuprinde:

- in memoriam Gheorghiţă Ghinea-URIAŞU, articol ilustrat cu desene provenite din “Colecţia Crihană”

- Saint-Just-le-Martel, capitala caricaturii de presă vazută de ALEX

- Nicolae Viziteu la un nou succes

- Crihană vs. Polonia în variantă ieşeană

- vernisaj Marian Şerban, Galeria “Umor la etaj”, Galaţi

- Viorel Baciu la “Nottara”

- Gabriel Bratu & Ştefan Popa Popa’s – satiri în Cetatea Banilor

- întalnire între granzii din Zemun şi cei români: Devis Grebu, Florian Doru Crihană, Octavian Bour, Constantin Ciosu, Mihai Stănescu, Irina Iosip şi Gh. D. Constantinescu la vernisajul expoziţiei “Maeştri din Zemun şi Colecţia Crihană” la Muzeul Literaturii Române.

Fantezii cu panduri

luni, 3 noiembrie 2008

În ambianţa Festivalului de Umor “Ion Cănăvoiu”, în matca Târgu Jiului, s-a desfăşurat între 24-26 septembrie Salonul Naţional de Caricatură, ediţia a III-a. Caricaturişti de soi bun, plini de vervă anecdotică, şi-au înşirat şarjele inventive pentru a deschide apetitul privitorilor.



Au expus lucrări: Octavian Bour şi Mihai Boacă (Cluj-Napoca), Gabriel Rusu (Tg-Mureş), Gabriel Bratu (Craiova), Grigore Haidău şi Aurelian Şuţă-ŞAI (ambii din Tg-Jiu), iar juriul prezidat de Gabriel Bratu a decernat si premiile concursului de caricatură: I – Costel Pătrăşcan; II – Adelaida Mateescu (Bucureşti); III – Dumitru Ştefănescu-Ştef (Brăila). Premii speciale au primit: Octavian Bour , Mihai Boacă, Gabriel Rusu, Traian Duţă (Curtea de Argeş), Grigore Haidău şi Aurelian Şuţă-ŞAI.


[credite foto: Aurelian Şuţă-ŞAI]


Popa’s de toamnă: Bratu mereu verde!

sâmbătă, 1 noiembrie 2008

Craiova, octombrie 2008. În plină criză financiară mondială supranumele “Cetatea banilor” (în sens contra-istoric) pare o glorie jerpelită sau, posibil, o glumă zornăitoare. Tocmai de aceea oltenii au decis să-şi injecteze o doza dublă de umor baban, spre a-şi împlini sărbătorirea urbei.

Doi caricaturişti, dintre cei mai extinşi în volum personal, număr de desene şi vechime pe simeze - Gabriel Bratu şi Ştefan Popa Popa’s - au fost invitaţi să-şi dovedească forţa satirică:


Gabriel Bratu-MIB a vernisat expoziţia jubiliară “60 de ani de caricatură în presa românească”, cu ai săi omuleţi geometrici, trasaţi în linii drepte, ironic-tăioşi în mişcările lor mimetice cu lumea ce-o evocă…



&


“Ştefan Popa Popa’s şi ….. restul lumii” atotcuprinzătoare cu celebre personagii portretizate cu stimă zeflemitoare.



Rolul acestor giganţi (în propriul lor costum, şi-n figura caricaturii româneşti) a fost seducător: au magnetizat privirile unui public provenit din generaţii de la A la Z, au strivit cu arta lor orice urmă de nepăsare a unor ochi grăbiţi.



Cele două expoziţii, vernisate pe 23 octombrie, sunt găzduite de sălile Muzeului de Artă din Craiova şi pot fi vizitate până la sfârşitul lunii noiembrie.




Un drum...

miercuri, 29 octombrie 2008


Gheorghiţă Ghinea, cel care a semnat mii de caricaturi sub numele de URIAŞU, şi-a lăsat puţin deoparte creioanele pentru a traversa Styx-ul, să-i înveselească şi pe cei de dincolo.

Uriaşu îşi continuă peripeţiile…


Fotoreportaj: Maeştri din Zemun & Colecţia Crihană

luni, 27 octombrie 2008

Profil plastic: Octavian Covaci

duminică, 19 octombrie 2008

Octavian Covaci, un maestru al caricaturii

Colonel în retragere, Octavian Covaci este un artist al cărui nume s-a impus de mult ca o valoare incontestabilă în peisajul graficii satirice româneşti contemporane, ca şi a artei cinematografice, un creator talentat, original, care timp de peste 45 de ani a dus faima României la numeroase manifestări internaţionale ale umorului. Caricaturile sale, cu subiecte extrase fie din zona politicului sau a sportului, fie din mediul cazon sau oricare alt domeniu pe care-l abordează, aduc zâmbetul pe buze, destind, amuză, atrag atenţia. Uneori, ele pot chiar să intrige, să provoace un surâs amar, să îndemne la responsabilitate civică şi purificare morală.
Născut la 13 februarie 1941 la Tecuci, a absolvit Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” (1959), Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu”, specialitatea Topografie-geodezie (1962) şi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti, specialitatea Imagine Film şi Televiziune, clasa conf. univ. Mihai Dimitriu (1974). Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din 1990 şi al Uniunii Cineaştilor din România, tot din 1990. A lucrat ca operator triangulator clasa a II-a şi operator nivelor clasa a II-a la U.M. 01708 din Buzău (1962-1969), apoi a fost transferat la Studioul Cinematografic al Armatei, unde a funcţionat până în 1996, când a fost trecut în rezervă cu gradul de colonel. Şi-a continuat activitatea până în anul 2006 în cadrul postului de televiziune Antena I.





Octavian Covaci a debutat cu grafică umoristică la 15 noiembrie 1962 în revista ilustrată „Sport”, la care mai apoi, între 1969-1978, timp de 11 ani a susţinut rubrica de perspicacitate grafică intitulată „8 greşeli”. A colaborat, de asemenea, la „Urzica”, „Săptămâna”, „Haz”, „Moftul român”, „Steaua”- supliment al revistei „Viaţa militară” etc. Până la 1 mai 2008 a publicat 3068 de caricaturi în presa românească, în cea din 18 ţări din Europa şi în alte opt ţări din America de Nord, America de Sud şi Asia. Sub egida U.A.P.R. a tipărit liliputul umoristic „Zâmbet la babord” (1983), cu tematică în exclusivitate de inspiraţie militară. Şi-a organizat patru expoziţii personale în Bucureşti: 1969, Teatrul „Constantin Tănase”; 1970, 1975, Casa Centrală a Armatei; 1995, Galeriile Căminul Artei. În 1982 a fost declarat primul caricaturist al ţării la cel de-al doilea şi ultimul ”top-umor“ al revistei ”Urzica“. De-a lungul anilor a participat la 328 de manifestări ale umorului grafic din ţară şi din străinătate, în cadrul cărora a expus 2597 de lucrări. Multe dintre acestea i-au fost achiziţionate de prestigioase muzee, precum cele din Gabrovo (Bulgaria), „Humour Museum Tokyo”, „Humour Bitsutsukan Japan (Japonia), sau de colecţionari din ţară şi de peste hotare. A fost distins cu 50 de premii naţionale şi internaţionale. Dintre acestea menţionăm Premiul I şi Medalia de Aur obţinute la Salonul de Grafică Satirică „YOMIURI INTERNAŢIONAL CARTOON CONTEST”, organizat la Tokio de cotidianul japonez „Yomiuri Schimbun”, manifestare la care, ulterior, a obţinut de trei ori Premiul de Excelenţă (ediţiile din 1981, 1982, 1988). În mai multe rânduri a fost onorat cu distincţia „Lingotto in argento” la Salonul internaţional de grafică umoristică cu tematică sportivă de la Ancona (Italia). În 2003 a obţinut Marele Premiu la Salonul Festivalului Internaţional „Cartoons & Foto Undercover“ de la Bree (Belgia), care a avut ca temă ”Igiena“, iar în 2007, ca reprezentant al revistei „Viaţa militară”, a primit Premiul de Excelenţă Martens în cadrul celui de-al şaselea Salon al caricaturii de presă de la Galaţi, alături de Devis Grebu („Cotidianul”), Constantin Ciosu („Ziarul de Bacău”), Octavian Bour („Făclia”) şi Iulian Pena-PAI („Telegraful de Prahova”).





Activitatea de cineast militar a desfăşurat-o pe mai multe planuri: ca scenarist, operator imagine şi regizor. În cei 27 de ani cât a lucrat la Studioul Cimematografic al Armatei a semnat imaginea la 118 filme de scurt metraj şi 230 de subiecte (filme needitate) destinate arhivei militare de filme. Multe dintre ele au fost răsplătite cu premii şi menţiuni la manifestări naţionale şi internaţionale. În 1997, pentru contribuţia adusă la progresul filmului românesc, Uniunea Cineaştilor din România, prin preşedintele său, academicianul Mihnea Gheorghiu, i-a conferit Medalia jubiliară ”Paul Menu“.



Strâns legată de realităţile vieţii, grafica satirică a lui Octavian Covaci abordează teme dintre cele mai diferite din lumea armatei şi a societăţii civile. ”Viaţa, declara artistul într-un interviu, dacă ştii să o priveşti, este un spectacol infinit, cu lumini şi umbre, cu balcoane însorite şi tainiţe reci, cu detalii la vedere ori cu subînţelesuri adânc ascunse. Trebuie să ştii să decelezi esenţialul, să descifrezi liniile directoare, să recumpui o altă lume – a spiritului, a inefabilului, a subtilului. Când ai pornit pe drumul creaţiei, nu te mai poţi întoarce, nu mai poţi renunţa. « Sirenele » nu-ţi mai dau pace nici zi, nici noapte …“.(Col. Nicolae Radu, Observatorul militar, nr. 22 (285), 31 mai – 6 iunie 1995, p.2). Desenul lucrărilor sale este incisiv, inteligent, sintetic. Linia, haşurile, petele de culoare sunt mânuite cu probitatea celui care a acumulat o îndelungată experienţă. Încărcătura ideatică este susţinută în permanenţă de o transpunere plastică pe măsură. Artistul este stăpân pe ştiinţa compoziţiei, găseşte întotdeauna mijloace de expresie convingătoare. Ordonarea elementelor în spaţiul plastic este armonioasă şi echilibrată. Uneori, textele ce însoţesc imaginile vin în sprijinul receptării mesajului acestora. Reputatul grafician Mircia Dumitrescu, profesor la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, aprecia creaţia caricaturistului ca fiind ”elevată, cu note mergând de la patetic la tragism, de la umor fin la tristeţe infinită, de la absurd la răsfăţ umoristic. Este o mare delectare intelectuală să-i descifrezi lucrările şi este superb efortul de a-l «decodifica», deşi Octavian Covaci are grijă ca fiecare dintre «cititorii» săi să-şi exercite dreptul la propria-i opţiune“ (Moftul român, nr. 6, 1995). În grafica de şevalet practicată, de o deosebită inventivitate şi bogăţie cromatică, artistul a optat pentru o exprimare cu ecouri suprarealiste, apropiindu-se într-un fel de pictură, dar păstrând umorul ce-i este caracteristic şi de care nu se poate lipsi.




Fin observator şi investigator al realităţilor româneşti şi ale lumii contemporane, bun cunoscător al psihologiei umane, Octavian Covaci este o prezenţă impunătoare a genului caricatural, un artist a cărui creaţie se înscrie în rândul celor mai bune acumulări ale graficii satirice. ”Nu tot ceea ce reprezintă opera mea, spunea artistul în acelaşi interviu din care am citat mai sus, e voioşie şi surâs, lapte şi miere, glumă şi haz. Dimpotrivă: este ironie, este strigăt de nedreptate, este oftat, este … iertarea greşelilor greşiţilor noştri …“.

Corneliu STOICA

HELLAΣ !

luni, 13 octombrie 2008


Cristian Topan, Constantin Pavel şi Iulian Pena-PAI au fost invitaţi să reprezinte România la o amplă expoziţie găzduită între 13 si 25 octombrie de Atena.



Intitulată “Cartoons of 27”, 92 de artişti aparţinând celor 27 ţări europene susţin un atlas al caricaturii expus pe simezele Zappeion-ului, celebra clădire construită de filantropul Evangelos Zappas (latifundiar din zona Bărăganului, ce-a finanţat şi înfiinţarea Academiei Române) pentru a pune bazele olimpismului modern.