Inginer de profesie, Marian Şerban (n. 3 iunie 1959) a debutat în calitate de caricaturist în anul 2000 în paginile ziarului „Viaţa liberă” din Galaţi şi a suplimentului acestuia „Weekend Magazin”, în care publică şi în prezent cu regularitate. A obţinut câteva premii importante la Festivalul Internaţional „Constantin Tănase” de la Vaslui, la Festivalul Naţionsal de Caricatură de la Gura Humorului, la Festivalul de Umor „Mărul de Aur” de la Bistriţa, la Festivalul Internaţional de Caricatură de la Urziceni, iar acum şi-a deschis cea de a doua expoziţie personală, găzduită de Galeriile „Umor la etaj” din cadrul redacţiei ziarului „Viaţa liberă”.
Pe simeze sunt expuse 31 de lucrări umoristice realizate în ulei şi tempera pe carton. Privindu-le, remarcăm în primul rând prezenţa unei palete largi a subiectelor abordate, ca şi preocuparea artistului de a găsi soluţii plastice care să-i exprime cât mai bine ideile şi sentimentele. Poluarea Galaţiului de către Combinatul Siderurgic, recluziunea din penitenciare, lipsa emisiunilor culturale din emisiunile posturilor de televiziune, hoţia, corupţia, lăcomia etc. sunt transpuse în imagini în care ironia şi umorul provoacă zâmbete, o stare de bună dispoziţie, dar în acelaşi timp şi îngrijorează gândind la sănătatea oamenilor şi la urmările pe care le pot avea nepăsarea şi lipsa de responsabilitate a celor încondeiaţi în imaginile desenate. Tăierea abuzivă a pădurilor este obiectivată printr-o secvenţă în care un infractor doboară copacii la adăpostul unei cagule („Călăul modern”). Un ins trece fără nici o grijă prin faţa unei Bănci de valori cu un elefant, netemându-se că cineva i-ar putea fura preţioşii fildeşi ai pahidermului („Cu valorile la purtător”).
Don Quijote ia o moară de vânt drept cabaretul Mouline Rouge (Don Quijote la Mouline Rouge). Un ţăran român şi-a legat măgarul de un indicator pe care scrie PUE, iar el odihneşte la umbra unui copac („Parcare europeană”).
Doi bodyguarzi masivi păzesc o biată puşculiţă („Doi bodyguarzi şi puşculiţa”). Într-o sală de teatu, plină până la refuz, spectatorii aşteaptă să se ridice cortina şi să înceapă jocul actorilor. Ea rămîne însă coborâtă, având scris cu litere mari titlul comediei lui Molière: „Bolnavul închipuit” (”Bolnavul închipuit”). Ajuns la bătrâneţe bolnav şi sărac, fostului fotbalist nu i-a rămas decât, împreună cu soţia, să-şi admire trofeele primite în tinereţe („Gloria fotbalistului”).
Situaţiile comice sunt multiple. Este adevărat că de multe ori umorul este sec, dar lucrările atrag prin realizarea lor plastică. Marian Şerban este un foarte bun desenator şi colorist. El şi-a creat un anumit tip de personaj, pe care-l cultivă cu aplomb. Este personajul gonflabil, mătăhălos, care stârneşte râsul prin proporţiile sale şi prin greutatea cu care se mişcă. Gama de griuri colorate este folosită cu multă fineţe, alături de acribia cu care graficianul asigură perspectiva spaţială a fiecărei lucrări, utilizând fie linia, aşezarea în pagină a elementelor, fie modulaţiile cromatice.
Cu această a doua expoziţie personală a sa, intitulată „Idei scurte”, Marian Şerban demonstrează că este un caricaturist cu un penel sigur şi că lucrările sale merită toată atenţia din partea iubitorilor de artă şi a tuturor acelora pentru care umorul este o hrană sipirituală de care nu se pot lipsi.
Corneliu STOICA
[credite foto vernisaj: Florian Doru Crihană / credite foto caricaturi: Corneliu Stoica]
.gif)
